Ritmul de creștere a economiei americane a fost mai rapid în trimestrul doi din 2024 decât estimau analiștii, iar inflația s-a diminuat, sporind așteptările privind reducerea dobânzilor în septembrie, de către Rezerva Federală a SUA (Fed), transmite Reuters.
Indicele S&P 500, al celor mai mari companii americane listate în funcție de valoare), a deschis sesiunea de tranzacționare pe Wall street la un nou nivel record, de peste 5.500 puncte, stimulat de ultimele date economice.
Optimism mare în rândul consumatorilor, generat de creșterea salariilor și de euforia Campionatului European de fotbal, din Germania.
Ritmul de creștere al economiei americane a fost ușor mai rapid în primul trimestru din 2024 decât s-a estimat anterior, în contextul scăderii cheltuielilor de consum, pe fondul dobânzilor ridicate, transmite AP.
Creșterea consumului a salvat dinamica PIB din primul trimestru a acestui an. Sunt semne că acesta ar putea să aibă un rol important și în creșterea economică pentru restul anului, care este însă așteptată de analiști să rămână sub potențial. Vânzările cu amănuntul au continuat să crească puternic la începutul celui de-al doilea trimestru și ar putea compensa evoluțiile mai slabe din alte sectoare ale economiei, dar ar putea alimenta și importurile, inflația și prelungi perioada de dobânzi ridicate.
Indicatorii de încredere s-au deteriorat în toate sectoarele economiei românești în mai, mai ales în comerț. Și consumatorii sunt mai pesimiști. Cu toate acestea, pe ansamblu, datele indică încă spre o creșterea a economiei în trimestrul al doilea.
Ritmul de creștere al economiei americane a fost mai lent în primul trimestru din 2024 decât s-a estimat anterior, după revizuirea în scădere a cheltuielilor de consum.
Banca Națională a României se așteaptă ca economia să accelereze în acest an și în următorul, comparativ cu 2023, pe fondul relansării consumului, în condițiile în care politica fiscală rămâne una relaxată, cu un deficit bugetar ridicat. Și deficitul extern rămâne o sursă de îngrijorare pentru banca centrală, așa cum este și creșterea de două cifre a salariilor, mai ales din sectorul public.
Economia americană a crescut cu doar 1,6% în primul trimestru, semnificativ sub rata de 2,4% așteptată de economiști.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adian Câciu, anunță, duminică după-amiază, că gradul de absorbție a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020 a ajuns la 97%, rezultat care, în opinia sa, se datorează stabilității politice.
România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.
Este anticipat și că Mugur Isărescu va obține cel mai probabil un nou mandat în fruntea BNR, al șaptelea.
În România, o creștere de 5% a plăților digitale în cinci ani consecutivi ar aduce o creștere a PIB-ului de circa 7 miliarde lei și o majorare a colectării impozitelor cu aproximativ 1,9 miliarde lei, conform unui studiu realizat de Visa și Kearney și prezentat într-un eveniment găzduit de Guvern.
BCR vede o creștere economică mai mică în acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pentru trimestrul 4 din 2023. Chiar dacă economia a crescut cu 2% pe tot anul, în preajma dinamicii estimate de analiștii chestionați de Bloomberg, în termeni secvențiali economia s-a contractat cu 0,4% în T4, în timp ce analiștii așteptau o creștere. Pe de altă parte, dinamica anuală din ultimul trimestru al anului trecut a fost peste așteptări. ING crede că cea mai mare problemă este că ratele de creștere de 4-5%, care erau la ordinea zilei în anii trecuți, s-ar putea să nu revină prea curând.
Produsul intern brut al României a crescut cu 2% în termeni reali în 2023, arată datele semnale publicate de Statistică. În trimestrul 4, economia a scăzut cu 0,4% față de trimestrul precedent și a crescut cu 2,9% în termeni anuali.
Zona euro a evitat, la limită, o primă recesiune de la pandemie în a doua jumătate a anului 2023, deoarece creșterea mai puternică din Italia și Spania a compensat problemele din Germania.
Așteptările mediului de afaceri german s-au înrăutățit pentru a doua lună, dezamăgindu-i pe analiști, după un început deja dificil al anului pentru cea mai mare economie a Europei.
România a înregistrat progrese impresionante în ceea ce privește performanțele economice, însă țara se confruntă în continuare cu un decalaj mare de convergență față de standardele de viață din UE și cu mari disparități regionale și sociale. Pentru a rezolva aceste probleme, România trebuie să își valorifice sectorul privat, potrivit unui nou raport IFC.
Banca Națională a României trimite semnale clare că se așteaptă la noi majorări de fiscalitate care să reducă deficitul bugetar în perioada următoare, fără să precizeze însă un calendar, în contextul în care economia este așteptată să decelereze „vizibil mai pronunțat” în acest an și să se redreseze „doar ușor” în 2024, când va trece însă pe o poziție de creștere sub potențial.
Economia României a încetinit puternic în trimestrul al treilea, mai mult decât așteptau piețele, iar analiștii se uită cu pesimism la dinamica viitoare, dar și cu scepticism la datele „greu de explicat” și de o calitate „cel puțin slabă” publicate de Statistica oficială, cu mari discrepanțe între seria brută și cea sezonieră. Totodată, scăderea inflației nu convinge și de la 1 ianuarie sunt așteptate noi creșteri de prețuri ca urmare a majorării taxelor și accizelor, ceea ce ar putea întârzia scăderea dobânzilor.
Economia americană a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape doi ani în trimestrul al treilea, depășind așteptările analiștilor, în contextul în care consumul privat a accelerat puternic.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit din nou prognoza privind creșterea economiei României în acest an, estimând un avans de 2,2%.
Economiștii băncilor au început să taie din prognozele de creștere economică pentru 2024, una dintre cauze fiind măsurile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar, cuplate cu o cerere externă redusă și o dinamică mai mică a consumului intern.
Statistica a confirmat încetinirea creșterii economice în al doilea trimestru, cu înjumătățirea ratei anuale la 1,1%. Consumul a luat-o la vale și a dus și creșterea în jos, în timp ce investițiile publice, finanțate preponderent cu fonduri europene, au fost cele care au contribuit cel mai mult la dinamica pozitivă.
ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.