Banca Națională a României arată, în minuta recentei ședințe de politică monetară, în care a redus dobânda cheie la 1,25%, că scăderea ratelor de dobândă din piețele financiare vine pe fondul constituirii unui nou Guvern și că măsurile anunțate deja pe partea de cheltuieli arată o consolidarea a veniturilor bugetare mai devreme decât era prognozat. Deși rămân incertitudini, cel puțin până la votarea bugetului pe 2021, BNR arată că un deficit fiscal mai mic ar aduce costuri de finanțare mai reduse. Strângerea relativă a pungii finanțelor publice pare a fi principalul motiv pentru care banca centrală a relaxat politica monetară.
Germania, cea mai mare economie europeană, reduce prognoza de creștere economică pentru acest an, din cauza restricțiilor dure adoptate ca răspuns la pandemia de Covid-19.
Creșterea economică a României ar urma să accelereze anul următor la 6,2%, de la 3,4% anul acesta, susținută de granturile și împrumuturile la care statele membre UE vor avea acces prin programul Next Generation EU, de redresare în urma pandemiei de Covid-19, estimează agenția de evaluare financiară Fitch. Avansul economic al României ar fi al doilea cel mai accelerat dintre cele 11 state membre UE din regiune, după Ungaria, unde este prognozat la 6,9%.
Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.
Activitatea economică din zona euro a ajuns aproape de nivelul de stabilizare după o creștere neașteptată în decembrie, ceea ce ar putea indica o rezistență la valul doi al pandemiei COVID 19.
ING Bank vede o creștere economică mai mică în 2021, de la 5,2% la 4,1%, după ce datele din trimestrul 3, deși au arătat o revenire a activității, s-au plasat sub așteptările analiștilor, iar restricțiile legate de pandemia COVID 19 amenință cererea externă.
Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, estimează o revenire mai lentă a economiei românești și, în consecință, a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB în 2021.
Perspectivele pentru consum în următorii 4-5 ani nu mai sunt la fel de bune ca în precedenții din cauza unor creșteri mai lente ale salariilor, care nu vor mai avea o dinamică de două cifre ci una de 5-7%, a arătat Ciprian Dascălu, economist șef la Băncii Comerciale Române, în emisiunea Profit Live. Evoluția consumului va depinde și de cum va rezolva viitorul guvern problema deficitului bugetar, dacă va reuși să îl reducă fără o creștere a taxelor.
Banca Comercială Română a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru 2022-2024 cu 1,2 – 1,4 puncte procentuale, ca urmare a efectelor benefice așteptate din planul european de recuperare.
Scăderea economică anuală de 10,5% din aprilie-iunie, respectiv de 12,3% în termeni trimestriali, este printre cele mai adânci din regiune. Economiștii spun că situația putea fi și mai rea și din acest punct economia va reveni pe creștere dacă epidemia nu se va acutiza. Totuși, ING a revizuit în jos prognoza pentru anul viitor și se așteaptă la o recuperare într-un V mai plat.
Situația economică generală din România este considerată nefavorabilă de mai bine de jumătate dintre firme ca urmare a pandemiei COVID-19 și acest lucru se vede cel mai mult în scăderea vânzărilor și a cererii, potrivit unui studiu realizat de iSense pentru UniCredit Bank. Mai bine de una din trei firme consideră că digitalizarea reprezintă o soluție în contextul actual.
Economia revine la viață după ridicarea restricțiilor de mișcare, dar activitatea este încă departe de normal. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, spune la Profit TV că se așteaptă la o revenire într-un “V” mai lin, dar cu condiția ca epidemia să nu revină într-un nou val la finele acestui an sau în 2021. Politicile bugetare ar putea încurca suplimentar calculele viitoare, în condițiile în care o majorare cu 40% a pensiilor ar aduce deficitul la un nivel nesustenabil și ar atrage retrogradarea de către agențiile de rating.
Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.
România a înregistrat anul trecut cea mai rapidă convergență economică, cu o creștere a produsului intern brut pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare cu 3 puncte procentuale, la 69% din media Uniunii Europene, reușind să depășească Grecia.
Evoluția economiei a surprins pozitiv analiștii, care se așteptau la o contracție în primul trimestru din acest an comparativ cu trimestrul 4 din 2019. Produsul intern brut a avansat, în schimb, cu 0,3%, evoluție pe care analiștii o pun pe seama cheltuielilor “uriașe” ale statului, care a înregistrat un deficit bugetar record în primul trimestru. Pe de altă parte, efectele economice ale pandemiei sunt așteptate să se vadă cel mai acut în trimestrul 2, deși România va evita cel mai probabil o recesiune tehnică.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit puternic în scădere previziunile pentru economia românească în acest an, în contextul pandemiei, și estimează acum o contracție de 4%. În toamnă, BERD estima o creștere de 3,2% pentru economia României.
Economia zonei euro a înregistrat o contracție de 3,8% în primele trei luni ale anului, comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce la nivelul Uniunii Europene (UE) declinul a fost de 3,5%, arată datele preliminare publicate de Eurostat.
Consiliul Fiscal consideră că scenariul asumat de guvern în rectificarea bugetară, care se bazează pe o evoluție negativă a Produsului Intern Brut (PIB) de doar 1,9%, este unul excesiv de optimist și avansează alte două scenarii, unul cu o scădere economică de 4-6% din PIB și unul cu o contracție cuprinsă între 8 și 9%. Și deficitul asumat prin rectificare, de 6,7% din PIB, este calificat drept unul puțin realist, în scenariu cel mai negativ el putând ajunge la 10,4% din PIB, susține Consiliul Fiscal.
Banca Mondială estimează că economia României va continua să crească în 2020, în pofida impactului generat de pandemia de coronavirus, însă avertizează că riscul unei recesiuni este ridicat, în special din cauza înrăutățirii climatului extern.
Erste a revizuit în scădere, pentru a doua oară într-un interval de o săptămână, estimările privind creșterea economiei României în acest an, pe fondul creșterii riscului de recesiune în zona euro, în contextul epidemiei de coronavirus.
Deficitul bugetar ar putea trece anul acesta de 5%, semnificativ peste ținta prevăzută de Guvern, de 3,6%, pentru anul în curs, chiar și într-un scenariu în care creșterea de 40% a pensiilor, programată în septembrie, ar fi amânată, avertizează economiștii ING Bank România. Motivele sunt avansul economic mai lent, în contextul încetinirii puternice a consumului, și cheltuielile mai mari ale statului. Măsura "distanțării sociale", recomandată acum de autorități, va avea un impact dramatic asupra sectorului serviciilor.
România a avut, în ultimul trimestru din 2019, a patra creștere economică din Uniunea Europeană, comparativ cu anul precedent, și a treia creștere în ritm trimestrial, potrivit datelor revizuite publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Creșterea economică a României va fi afectată semnificativ de răspândirea coronavirusului în Europa și de încetinirea marilor economii ale UE, au calculat analiștii grupului bancar austriac Erste. Aceștia au redus estimarea de creștere a PIB pentru 2020 de la 3,5% la 3%, România fiind astfel lovită mai dur față de Cehia, Ungaria și Polonia. O creștere de numai 3% ar fi cel mai redus avans anual al PIB pentru România începând din 2012, perioadă în care economia își revenea din recesiunea determinată de criza din 2008-2010. Printre sectoarele unde va fi resimțit puternic impactul coronavirus sunt exporturile, dependente de state precum Germania și Italia, dar și serviciile, printre care și turismul, relevă date analizate de Profit.ro.
Regiunea București-Ilfov a ajuns în 2018 la un nivel al produsului intern brut pe locuitor ajustat cu prețurile la 152% din media Uniunii Europene și a trecut în fața capitalei Austriei. Bucureștiul ajunge și în top 20 regiuni din UE, atât pe fondul creșterii economice, cât mai ales al ieșirii din clasament a regiunilor bogate din Marea Britanie ca urmare a Brexit. La nivelul țării, disparitățile rămân însă ridicate, cu un nivel mai lent al convergenței mai ales în Muntenia și Moldova, dar cu un avans în Vest care duce regiunea la nivelul unor bucăți din Spania și Italia, relevă ultimele date, analizate de Profit.ro.
Creșterea economiei Chinei va încetini puternic în primul trimestru, până la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, potrivit analiștilor, care estimează că epidemia de coronavirus și eforturile Beijingului pentru a limita răspândirea virusului vor avea un impact semnificativ asupra produsului intern brut.