Ministerul Finanțelor a împrumutat 290,5 milioane de lei din piața internă la un randament în creștere. Politica monetară la nivel european a devenit mai restrictivă la finele săptămânii trecute, ceea ce a atras creșterea costurilor de împrumut pentru majoritatea țărilor. În România inflația a crescut din nou peste așteptări în august.
Ministerul Finanțelor a început săptămâna cu o emisiune de obligațiuni de peste 300 de milioane de lei. Randamentele și-au reluat creșterea, în ton cu evoluția regională, și au depășit din nou pragul de 8% pentru scadențele mai lungi. Doar Ungaria plătește dobânzi mai mari decât România.
Obligațiunile în lei au înregistrat joi o nouă scădere importantă a randamentelor. Ministerul Finanțelor a emis datorie pe 7 ani pe o cerere puternică și la o dobândă cu peste jumătate de punct procentual mai mică decât în urmă cu o săptămână.
Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna august 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de cinci miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,1 miliarde de lei la o singură licitație de titluri de stat, o sumă neobișnuit de mare pentru piața internă și cu mult peste prospectul anunțat. Finanțele profită de îmbunătățirea sentimentului investitorilor în regiune pentru a acoperi deficitul de finanțare. Curba randamentelor s-a inversat, dobânda la titlurile pe 3 ani fiind mai mare decât cea pentru împrumuturile pe 10 ani.
Ministerul Finanțelor a luat un nou împrumut peste suma planificată acceptând să plătească un randament de peste 9% investitorilor.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,35 miliarde de lei din piață, peste suma programată, profitând de o scădere a dobânzilor față de săptămânile trecute.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 550 de milioane de lei, pe o cerere ridicată din partea băncilor, însă la un randament de peste 9%, apropiat de cel din piața secundară. Dobânzile au scăzut ușor în piață pe finele săptămânii, după ce miercuri au atins un nou record de după criza economică din 2009-2010.
Dobânzile plătite de România la datoria suverană au continuat să crească joi, la o zi după ce Rezerva Federală a SUA a majorat rata cheie cu 0,75 puncte procentuale, cel mai mare salt din ultimele aproape trei decenii. Randamentul la titlurile pe 10 ani a ajuns la 9,2%, un nou maxim de la criza economică din 2009-2010, și a depășit nivelul plătit de Rusia pentru împrumuturile în monedă națională și chiar și dobânda medie la creditele noi de consum. Ministerul Finanțelor a refuzat toate ofertele la licitația de titluri de stat.
Randamentele la datoria pe termen lung a României au crescut abrupt față de mijlocul săptămânii trecute și se apropie de pragul de 9%, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2010, în condițiile turbulențelor de pe piețele internaționale. Analiștii anticipează o creștere de 0,75 puncte procentuale a dobânzii Fed, în timp ce Banca Centrală Europeană a semnalizat o politică mai restrictivă în perioada următoare.
Ministerul Finanțelor a emis jumătate din cât își propusese prin obligațiunile pe 10 ani și a ratat o licitație pentru un împrumut pe 11 luni, în condițiile unui interes scăzut din partea investitorilor, dar și ale creșterii randamentelor după o perioadă mai calmă.
Ministerul Finanțelor a emis în piață obligațiuni în lei pe fondul unei cereri reduse din partea băncilor și la randamente de circa 8% pe an.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 209 milioane de lei la un randament mediu de 8,47% pe an, cel mai ridicat din ultimii 12 ani. Evoluția vine în condițiile unei inflații ridicate, în timp ce guvernatorul Isărescu arată că la avansul dobânzilor este și un semnal de la investitori cu privire la situația macroeconomică a României.
Randamentul mediu la titlurile de stat pe 10 ani din piața secundară a sărit cu circa jumătate de punct procentual într-o zi și cu un punct într-o săptămână la aproape 8,3%, un nou record după marea criză financiară.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 517 milioane de lei de la bănci la un randament mediu de 7,93% pe an. Costurile de finanțare ale României sunt în creștere continuă, în condițiile unei datorii publice care a depășit jumătate din produsul intern brut.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 242 de milioane de lei pe trei ani și jumătate la un randament mediu de 6,99%, nu departe de dobânda plătită de persoanele fizice la ofertă pentru împrumuturi de nevoi personale fără garanții. Costurile de finanțare ale statului au crescut strident în ultima perioadă, dobânzile la titlurile pe 10 ani depășind ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani.
Randamentul mediu al obligațiunilor pe 10 ani a sărit de 7% pentru prima oară în ultimul deceniu. Ratele au crescut de mai bine de două ori față de acum un an, pe fondul inflației ridicate și al întăririi politicii monetare, dar și al războiului din Ucraina.
Împrumuturile programate de Ministerul Finanțelor la începutul săptămânii au atras puțină cerere de la investitori – o licitație a fost anulată. Randamentele au continuat să crească pe toate scadențele depășind maximele ultimului deceniu. România plătește în continuare cele mai mari dobânzi la datoria suverană din regiune, însă Ungaria a ajuns aproape la același nivel, în timp ce costurile Poloniei au crescut de aproape șase ori față de acum un an.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în valută de 259,5 milioane de euro pe piața internă la un randament mediu de 1,94% pe an, cel mai mare de după 2012 pentru un astfel de împrumut. Anul trecut guvernul încă împrumuta la dobânzi negative în euro.
Decizia Băncii Naționale a României de a majora rata cheie s-a văzut imediat în piața financiară. Rata la depozitele interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a sărit imediat la 4%, în timp ce cotațiile ROBOR și-au continuat creșterea. Statul s-a împrumutat mai scump, costurile de finanțare revenind din nou pe creștere.
Ministerul Finanțelor publice a împrumutat 222 de milioane de lei pe 14 ani la o dobândă de aproape 6,5% pe an. Este cel mai mare randament plătit pentru un împrumut de după 2012.
Ministerul Finanțelor a redus programul de împrumuturi pentru luna martie de la 4,71 miliarde lei la 3,9 miliarde lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Decizia vine în contextul unei cereri reduse a marilor investitori și a băncilor pentru datoria statului român. La ultimele cinci licitații, sumele propuse de investitori nu s-au ridicat nici măcar la nivelul pe care Finanțele au anunțat că îl vizau pentru licitațiile respective. De vină pentru această situație este, în bună măsură, războiul din Ucraina, care a scăzut apetitul marilor investitori pentru regiune, inclusiv pentru țări membre NATO și UE din estul Europei, cum este România.
Dobânzile pe termen lung plătite de România pentru finanțarea în lei și-au accelerat creșterea în contextul aversiunii la risc aduse de agresiunea rusească din Ucraina. Randamentele la 10 ani sunt de mai bine de două ori mai mari decât erau în urmă cu un an și au atins cel mai ridicat nivel al ultimilor 9 ani.
Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la turbulențe în piețele financiare internaționale. La București costurile de împrumut ale statului au crescut abrupt pe toate scadențele, mai ales pe termen mediu și lung și sunt foarte aproape de nivelurile înregistrate la vârful crizei COVID. O licitație a Ministerului de Finanțe a eșuat după ce ofertele au fost respinse ca urmare a dobânzilor prea ridicate.
Ministerul Finanțelor a emis prima datorie din 2022 prin două serii de obligațiuni pe termen mediu și lung. După perioada de reducere a dobânzilor din luna decembrie, randamentele au început din nou să crească.