Ministerul Finanțelor publice a împrumutat 222 de milioane de lei pe 14 ani, la o dobândă de aproape 6,5% pe an. Este cel mai mare randament plătit pentru un împrumut de după 2012, conform datelor analizate de Profit.ro.
Băncile au depus oferte de 282 de milioane de lei față de prospectul de 200 de milioane de lei pentru titlurile scadente în aprilie 2036. Ministerul Finanțelor a acceptat oferte pentru 222 de milioane de lei, la un randament mediu de 6,48% pe an și unul maxim de 6,5%. O emisiune cu scadența în noiembrie 2025 a fost anulată din cauza randamentelor prea mari cerute de bănci, în condițiile în care cererea a fost oricum sub prospect.
Ultima dată când această serie scadentă în 2036 a fost scoasă în piață, în ianuarie, randamentul mediu a fost stabilit la 5,62%.
Randamentul de 6,5% pe an este cel mai ridicat plătit de Guvern pentru un împrumut pe piața internă după decembrie 2012 – atunci statul împrumuta 1 miliard de lei pe 5 ani și jumătate la 6,57%, în timp ce un împrumut cu scadența în 15 ani și jumătate avea un randament mediu de 6,98%, care apoi în patru luni avea să scadă la 5,16%.
Dobânzile mari plătite la împrumuturile statului sunt consecința inflației ridicate din ultimul an și jumătate și al întăririi politicii monetare, dar și un răspuns al pieței ca urmare a creșterii riscului asociat activelor europene, în special al celor din statele din centrul și estul continentului, în condițiile războiului din Ucraina.
Randamentele la titlurile pe 10 ani au sărit de la 5,6% în preziua invaziei rusești la un vârf de 6,6% în 9 martie, după care Banca Națională a României a intervenit cu achiziții din piața secundară și a calmat puțin evoluția, astfel că cea mai recentă valoare este de 6,2%.
Tendința de creștere este una mai largă, însă, și este în tandem cu cea regională, după explozia inflației - ajunsă la 8,5% în februarie - de după ridicarea restricțiilor pandemice și inflamarea prețurilor la energie.
Statele europene au intervenit în ultimii doi ani cu stimuli fiscali puternici, rulând deficite bugetare ridicate, inclusiv pentru schemele de susținere a locurilor de muncă. Băncile centrale au sprijinit această politică fiscală laxă prin reducerea dobânzilor la minime istorice. Deficitul fiscal al României s-a adâncit de la 4,4% din PIB în 2019 la 9,4% în 2020 și 7% în 2021. Rata cheie a fost redusă de la 2,5% la 1,25% și apoi majorată în mai mulți pași din nou la 2,5%.
Economiștii așteaptă în continuare întărirea politicii monetare, ceea ce ar putea însemna o majorare în continuare a randamentelor cerute de investitori pentru finanțarea statului.
