Randamentele la datoria pe termen lung a României au crescut abrupt față de mijlocul săptămânii trecute și se apropie de pragul de 9%, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2010, în condițiile turbulențelor de pe piețele internaționale. Analiștii anticipează o creștere de 0,75 puncte procentuale a dobânzii Fed, în timp ce Banca Centrală Europeană a semnalizat o politică mai restrictivă în perioada următoare.
Îndatorarea statului pentru luna martie a fost revizuită de la 50,3%, anunțat anterior, la 48,4% de către Ministerul Finanțelor, ca urmare a creșterii peste așteptări a valorii PIB nominal. Anterior, când îndatorarea de 594 miliarde lei a fost anunțată la 50,3% din PIB, PIB nominal față de care se calcula era de 1.182,92 miliarde lei. Acum, în urma revizuirii PIB nominal la 1.226 miliarde de lei de către INS, datoria de 594 miliarde lei reprezintă 48,4%. Indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie.
Ministerul Finanțelor a emis jumătate din cât își propusese prin obligațiunile pe 10 ani și a ratat o licitație pentru un împrumut pe 11 luni, în condițiile unui interes scăzut din partea investitorilor, dar și ale creșterii randamentelor după o perioadă mai calmă.
Ministerul Finanțelor a emis în piață obligațiuni în lei pe fondul unei cereri reduse din partea băncilor și la randamente de circa 8% pe an.
Îndatorarea statului s-a menținut în martie peste 50% din PIB, pentru a treia lună consecutiv peste acest prag, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, după ce indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, pentru luna martie a fost anunțat la 50,3% din PIB. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis deja că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 209 milioane de lei la un randament mediu de 8,47% pe an, cel mai ridicat din ultimii 12 ani. Evoluția vine în condițiile unei inflații ridicate, în timp ce guvernatorul Isărescu arată că la avansul dobânzilor este și un semnal de la investitori cu privire la situația macroeconomică a României.
Guvernatorul Mugur Isărescu a criticat din nou poziția fiscală dezechilibrată a României, care în ultimii ani a acumulat deficite bugetare, în condițiile în care cheltuielile cu salariile și pensiile au depășit 90% din venituri. Inflația ar putea intra într-o spirală dacă salariile vor fi majorate în perioada următoare, și deciziile devin mai dificile, avertizează Isărescu.
Randamentul mediu la titlurile de stat pe 10 ani din piața secundară a sărit cu circa jumătate de punct procentual într-o zi și cu un punct într-o săptămână la aproape 8,3%, un nou record după marea criză financiară.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 517 milioane de lei de la bănci la un randament mediu de 7,93% pe an. Costurile de finanțare ale României sunt în creștere continuă, în condițiile unei datorii publice care a depășit jumătate din produsul intern brut.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 242 de milioane de lei pe trei ani și jumătate la un randament mediu de 6,99%, nu departe de dobânda plătită de persoanele fizice la ofertă pentru împrumuturi de nevoi personale fără garanții. Costurile de finanțare ale statului au crescut strident în ultima perioadă, dobânzile la titlurile pe 10 ani depășind ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani.
Ministerul Finanțelor estimează că îndatorarea statului se va situa la 49,4% din PIB la finalul acestui an, potrivit celor mai recente date, disponibile în Programul de convergență. Estimarea de 49,4% reprezintă o îmbunătățire față de cea din decembrie, când Finanțele prognozau în Strategia fiscal-bugetară o îndatorare de 49,8% pentru 2022. Optimismul Guvernului, în contextul în care datoria a trecut de 50% la început de an, posibil doar temporar, vine pe fondul reducerii prognozei de creștere economică de la 4,6%, nivel pe care a fost construit bugetul acestui an, la 2,9%.
Randamentul mediu al obligațiunilor pe 10 ani a sărit de 7% pentru prima oară în ultimul deceniu. Ratele au crescut de mai bine de două ori față de acum un an, pe fondul inflației ridicate și al întăririi politicii monetare, dar și al războiului din Ucraina.
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit de cont curent din regiune, acestea reprezentând mari vulnerabilități macroeconomice, atrage atenția Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României. Dacă aceste deficite nu vor fi corectate ordonat, România ar putea ajunge într-o situație mai grea decât cea a Greciei, pentru că creditorii nu-și vor lua niciun haircut.
România are resurse energetice importante, care îi oferă o dependență mai redusă decât în restul Europei față de importuri, dar producția este în scădere în ultimii ani și consumul este așteptat să crească, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Totodată, în agricultură, deși potențialul este unul dintre cele mai ridicate la nivel european, România este importator net de alimente din cauza problemelor structurale. O altă problemă în perioada următoare este deficitul fiscal ridicat
Împrumuturile programate de Ministerul Finanțelor la începutul săptămânii au atras puțină cerere de la investitori – o licitație a fost anulată. Randamentele au continuat să crească pe toate scadențele depășind maximele ultimului deceniu. România plătește în continuare cele mai mari dobânzi la datoria suverană din regiune, însă Ungaria a ajuns aproape la același nivel, în timp ce costurile Poloniei au crescut de aproape șase ori față de acum un an.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în valută de 259,5 milioane de euro pe piața internă la un randament mediu de 1,94% pe an, cel mai mare de după 2012 pentru un astfel de împrumut. Anul trecut guvernul încă împrumuta la dobânzi negative în euro.
Îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de de pragul de 50%, în ianuarie și februarie, potrivit datelor publicate acum de Ministerul finanțelor pentru cele două luni. Depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea, presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public.
Decizia Băncii Naționale a României de a majora rata cheie s-a văzut imediat în piața financiară. Rata la depozitele interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a sărit imediat la 4%, în timp ce cotațiile ROBOR și-au continuat creșterea. Statul s-a împrumutat mai scump, costurile de finanțare revenind din nou pe creștere.
Ministerul Finanțelor publice a împrumutat 222 de milioane de lei pe 14 ani la o dobândă de aproape 6,5% pe an. Este cel mai mare randament plătit pentru un împrumut de după 2012.
Cheltuielile guvernului cu dobânzile s-au majorat exponențial în ultimii trei ani, de la 11,6 miliarde de lei în 2019, la 17,46 miliarde de lei la finalul lui 2021. Pentru anul curent, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, estimează că vor depăși pragul de 20 de miliarde de lei.
Dobânzile pe termen lung plătite de România pentru finanțarea în lei și-au accelerat creșterea în contextul aversiunii la risc aduse de agresiunea rusească din Ucraina. Randamentele la 10 ani sunt de mai bine de două ori mai mari decât erau în urmă cu un an și au atins cel mai ridicat nivel al ultimilor 9 ani.
Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la turbulențe în piețele financiare internaționale. La București costurile de împrumut ale statului au crescut abrupt pe toate scadențele, mai ales pe termen mediu și lung și sunt foarte aproape de nivelurile înregistrate la vârful crizei COVID. O licitație a Ministerului de Finanțe a eșuat după ce ofertele au fost respinse ca urmare a dobânzilor prea ridicate.
Ministerul Finanțelor a emis prima datorie din 2022 prin două serii de obligațiuni pe termen mediu și lung. După perioada de reducere a dobânzilor din luna decembrie, randamentele au început din nou să crească.
Randamentele titlurilor de stat în lei au scăzut consistent pentru prima oară în ultima jumătate de an, când fiecare licitație a Finanțelor a adus creșterea costurilor cu datoria publică.
Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.