Datoria publică rămâne peste pragul de 50% din PIB pentru a treia lună consecutiv. Obiectivul Finanțelor pentru final de an este 49,4% din PIB, la care vor să ajungă prin investiții și creșterea PIB, nu prin înghețări de salarii

Datoria publică rămâne peste pragul de 50% din PIB pentru a treia lună consecutiv. Obiectivul Finanțelor pentru final de an este 49,4% din PIB, la care vor să ajungă prin investiții și creșterea PIB, nu prin înghețări de salarii
scris 17 mai 2022

Îndatorarea statului s-a menținut în martie peste 50% din PIB, pentru a treia lună consecutiv peste acest prag, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, după ce indicatorul s-a situat la 50,2% din PIB în ianuarie și 50,6% în februarie, pentru luna martie a fost anunțat la 50,3% din PIB. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Autoritățile au transmis deja că nu agreează măsuri restrictive, cum ar fi înghețarea salariilor, și preferă o ieșire din această situație prin investiții și creștere economică.

Legislația oferă autorităților căi pentru a evita astfel de măsuri nepopulare în cazul unor "circumstanțe extraordinare" sau dacă neaplicarea "nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung". De asemenea, autoritățile își dau de mulți ani derogări frecvente de la legea responsabilității fiscal-bugetare, inclusiv pentru proiecte de buget sau rectificări, astfel că nu ar fi exclus să procedeze similar și acum.

Recent, Ministerul Finanțelor a estimat că îndatorarea statului se va situa la 49,4% din PIB la finalul acestui an, potrivit datelor disponibile în Programul de convergență. Estimarea de 49,4% reprezintă o îmbunătățire față de cea din decembrie, când Finanțele prognozau în Strategia fiscal-bugetară o îndatorare de 49,8% pentru 2022. Optimismul Guvernului, în contextul în care datoria a trecut de 50% din PIB la început de an, vine pe fondul reducerii prognozei de creștere economică de la 4,6%, nivel pe care a fost construit bugetul acestui an, la 2,9%.

Cele mai recente date privind evoluția economiei par să susțină, cel puțin pentru moment, abordarea Finanțelor. Economia a crescut în primul trimestru din 2022 cu 5,2% în termeni trimestriali (comparativ cu trimestrul al patrulea al anului trecut) și cu 6,5% în termeni anuali (comparativ cu primul trimestru din 2021), arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Datele au fost recalculate și depășesc astfel cu mult așteptările analiștilor. Datele au fost publicate la numai o zi după ce Comisia Europeană a redus drastic estimarea privind economia României. Astfel, Comisia Europeană estimează că economia românească va crește cu doar 2,6% în acest an, potrivit prognozei de primăvară publicate astăzi. Estimarea de creștere pentru economia României în acest an a fost diminuată substanțial față de cea din iarnă, când se situa la 4,2%.

VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Anxietate pe piețe. Efectele inflației ridicate încep să se vadă CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Anxietate pe piețe. Efectele inflației ridicate încep să se vadă

La finele lunii martie, datoria publică, conform standardelor UE, se situează la 594 miliarde lei, comparativ cu 596,9 miliarde de lei la finele lunii februarie. Datele de la final de februarie sunt disponibile la finalul articolului.

Datoria publică rămâne peste pragul de 50% din PIB pentru a treia lună consecutiv. Obiectivul Finanțelor pentru final de an este 49,4% din PIB, la care vor să ajungă prin investiții și creșterea PIB, nu prin înghețări de salarii

Odată cu datele precedente, pentru finele lunii februarie, Ministerul Finanțelor a prezentat o informare care prevede măsuri de menținere a indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil. Astfel Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice, dar acestea nu includ referiri la măsuri de înghețare a salariilor în sectorul public.

  • Intensificarea  investițiilor  publice  în  anul 2022, acestea  fiind estimate  să  ajungă  la  7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ  5%  în  2021.  Investițiile  publice sunt așteptate să aibă un impact  pozitiv  asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea  prețurilor  produselor  energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc.  În  plus,  România  va  beneficia  considerabil  de pe urma mecanismelor de finanțare  europene  pe  care  le  are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune  2021-2027,  România  are  alocate  fonduri europene în valoare de 31,35  miliarde euro,  iar  prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget  alocat  de  29,2  miliarde euro.  Implementarea  PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în   domenii  cheie  ale  economiei  (infrastructură,  educație,  sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere  sustenabilă,  sprijinind digitalizarea  economiei  și  tranziția verde.
  • Guvernul  a  prioritizat  o serie de proiecte investiționale, în funcție  de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de  finanțat  ar  urma  să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%)."

Implementarea restricțiilor de cheltuieli salariale prevăzute de legea responsabilității fiscal-bugetare depinde, însă, de informațiile pe care Guvernul trebuie să le ia în calcul, datele pe care le raportează către Comisia Europeană. Ministerul Finanțelor menționează, în informarea care însoțește raportările privind datoria publică, că aceasta este calculată conform metodologiei UE, luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre comunicate de către INS. Odată cu publicarea  de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2022, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit și să fie republicat. Finanțele nu precizează ce amploare ar putea avea această revizuire și cum ar influența obligațiile prevăzute de legea reposnabilității fiscal-bugetare.

PROFIT NEWS TV Radu Puiu, Financial Analyst XTB România, despre inflație: Este posibil să ne mai aștepte încă o jumătate de an destul de grea CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Radu Puiu, Financial Analyst XTB România, despre inflație: Este posibil să ne mai aștepte încă o jumătate de an destul de grea

Trebuie menționat și că salariile din sectorul public au fost înghețate, cu unele excepții, de doi ani. O "înghețare a cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public" ar presupune înghețarea salariilor, dar ar îngreuna și angajările. Astfel, angajări noi s-ar mai putea face doar dacă se eliberează spațiu în anvelopa salarială prin plecarea unor angajați existenți.

La finele lunii februarie, după cum se vede din tabelul de mai jos, datoria statului se situa la 596,9 miliarde de lei, reprezentând 50,6% din PIB. În ianuarie, datoria a fost de 591,55 miliarde lei, 50,2% din PIB, după 576,56 miliarde lei, 48,9% din PIB, la final de decembrie.

Riscul ca datoria publică să treacă de pragul de 50% din PIB a devenit evident, după ce statul a împrumutat sume mari în ianuarie.

În ianuarie, Guvernul a împrumutat o sumă de 28,87 miliarde de lei (5,84 miliarde euro) de la bănci și investitori prin vânzarea de obligațiuni, în principal prin intermediul a două emisiuni derulate pe piața externă. Suma este record lunar și a venit după ce, pe finalul anului trecut, Ministerul Finanțelor a fost nevoit să renunțe la o ieșire programată pe piața externă pentru un împrumut, din cauza crizei politice. La această sumă se adăugă și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR. Astfel, împrumuturile din ianuarie ajung la un total de 38,5 miliarde lei. Această sumă, care include pe lângă emisiunile de obligațiuni și împrumuturile de la institutii internaționale (Comisia Europeană în acest caz) este, de asemenea, un record.

Statul a împrumutat de la bănci și investitori, prin vânzarea de obligațiuni, 4,7 miliarde de lei în martie, o lună dificilă, în care dobânzile au continuat să urce, iar BNR a considerat că este necesar să transmită un semnal de încredere pieței de titluri de stat. Cu cele 4,7 miliarde de lei, totalul pentru primele trei luni a ajuns la 37,3 miliarde lei. În cazul în care sunt luate în calcul și cele 1,94 miliarde de euro (9,6 miliarde lei) care au intrat în ianuarie în contul statului din componenta de împrumut a PNRR, împrumuturile pentru primele trei luni ajung la suma de 46,9 miliarde lei (9,48 miliarde euro).

Informarea Ministerului Finanțelor referitoare la depășirea pragului de 50%

Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 50,2% din PIB, la sfârșitul lunii ianuarie 2022 și respectiv la nivelul de 50,6% din PIB, la sfârșitul lunii februarie 2022.

VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Va fi destul de greu pentru statele din zona OPEC să crească producția de petrol. Războiul se resfrânge și asupra altor industrii, precum cea a construcțiilor. Nou val de creșteri de prețuri CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Va fi destul de greu pentru statele din zona OPEC să crească producția de petrol. Războiul se resfrânge și asupra altor industrii, precum cea a construcțiilor. Nou val de creșteri de prețuri

Conform metodologiei Uniunii Europene ponderea datoriei guvernamentale în PIB s-a calculat luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre (trim. I – IV 2021) comunicate de către INS. Odată cu publicarea  de către INS a PIB-ului pentru trimestrul I 2022, indicatorul ponderea datoriei guvernamentale în PIB urmează sa fie revizuit  și se va republica pe site-ul Ministerului Finanțelor la secțiunea Datorie Publică – Statistici și prezentări.

Datoria guvernamentală brută la sfârșitul lunilor ianuarie și februarie 2022, raportată la PIB-ul anului 2021 conform metodologiei UE, include pre-finanțarea componentei de împrumut pentru implementarea Planului  Național  de Redresare  și  Reziliență (PNRR) dar și datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar aprobat pentru anul 2022. Utilizarea componentei de împrumut din cadrul PNRR va avea impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânda ce încorporează costul la care se împrumuta CE în acest scop și implicit asupra deficitului bugetar din anii următori.

Indicatorul ponderea datoriei guvernamentale ca procent în PIB prognozat pentru sfârșitul anului 2022 este de 49,9 % din PIB, calculat pe baza creșterii economice de 4,3% prognozate pentru anul 2022 și nivelului deficitului bugetului general consolidat de 5,84% din PIB.

În vederea menținerii indicatorului datorie guvernamentala în PIB la un nivel sustenabil, Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice:

- Intensificarea  investițiilor  publice  în  anul 2022, acestea  fiind estimate  să  ajungă  la  7,2% din PIB, în creștere de la aproximativ  5%  în  2021.  Investițiile  publice sunt așteptate să aibă un impact  pozitiv  asupra potențialului de creștere al economiei, mai ales în condițiile unei perspective economice afectate de incertitudini generate de tensiunile geo-politice, creșterea  prețurilor  produselor  energetice, blocajele pe lanțurile de aprovizionare, înăsprirea condițiilor financiare, etc.  În  plus,  România  va  beneficia  considerabil  de pe urma mecanismelor de finanțare  europene  pe  care  le  are la dispoziție. Astfel, în cadrul politicii de Coeziune  2021-2027,  România  are  alocate  fonduri europene în valoare de 31,35  miliarde euro,  iar  prin Mecanismul de redresare și reziliență, are un buget  alocat  de  29,2  miliarde euro.  Implementarea  PNRR, va presupune realizarea de reforme și investiții în   domenii  cheie  ale  economiei  (infrastructură,  educație,  sănătate, agricultură, mediu și energie), care vor spori considerabil potențialul de creștere  sustenabilă,  sprijinind digitalizarea  economiei  și  tranziția verde.

- Guvernul  a  prioritizat  o serie de proiecte investiționale, în funcție  de eficiența economică a acestora. Cele mai mari investiții rămase de  finanțat  ar  urma  să fie realizate în domeniile transporturi (87%, cu precădere pentru feroviar, metrou și rutier) și sănătate (cca 7%).

Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 - Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de 50%

Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:

1. Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din PIB, Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Deprecierea acțiunilor la companiile din zona tehnologică poate reprezenta o oportunitate pentru investitori CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: Deprecierea acțiunilor la companiile din zona tehnologică poate reprezenta o oportunitate pentru investitori

2. Dacă datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB:

a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB;
b) programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
c) măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

3. Dacă datoria publică depășește 55% din PIB, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 2;
b) Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

4. Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 3;
b) Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10 (datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an);
c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică.

5. Prevederile pct. 2, 3 și pct. 4 lit. a) nu se aplică în condițiile manifestării unor circumstanțe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung.

Evoluția datoriei publice în ianuarie și februarie

(click pe poza pentru tabel)

Datoria publică rămâne peste pragul de 50% din PIB pentru a treia lună consecutiv. Obiectivul Finanțelor pentru final de an este 49,4% din PIB, la care vor să ajungă prin investiții și creșterea PIB, nu prin înghețări de salarii

 

 

viewscnt
Afla mai multe despre
datorie publica
indatorare
guvern
ue
romania