Deficitul bugetar pentru primul trimestru, anunțat de către Ministerul Finanțelor la 35,88 miliarde lei, 2,06% din PIB, a stârnit îngrijorare în contextul în care, pentru tot anul, deficitul ar trebui să fie de cel mult 86,6 miliarde lei, 5% din PIB. Astfel, Guvernul pare să-și fi folosit în primele trei luni mare parte din limita de deficit pentru întreg anul. Comparat, însă, cu ce avea în program Guvernul pentru lunile ianuarie-martie, deficitul bugetar realizat este unul destul de redus, cele 35,88 miliarde lei reprezentând doar 69% din cele 51,85 miliarde lei (2,98% din PIB) pe care statul le avea puse în programul pentru primul trimestru, conform analizei Profit.ro.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Guvernul a planificat un asemenea deficit, diferența cu care cheltuielile depășesc veniturile, în primul trimestru, întrucât știa că vor veni la plată cheltuieli amânate din ultimele luni ale anului trecut, cu scopul de a cosmetiza deficitul în termeni cash, în principal cheltuieli pentru contracte de înarmare, din domeniul sănătății, dar și pentru proiecte derulate de către autoritățile locale.
De ce este important: Deși execuția pe primul trimestru prezintă și unele elemente pozitive pe partea de venituri, în special la TVA, contribuții și impozit pe venit, ca urmare a creșterilor de taxe, limitării unor regimuri fiscale speciale pentru unele venituri și creșterii salariului minim, nerealizările majore sunt pe segmentul de fonduri UE. Statul pare că s-a concentrat pentru a nu pierde bani din programarea bugetară a UE încheiată în 2020, în timp ce la fonduri din actualul buget UE și din PNRR, rezultatele sunt îngrijorătoare. De asemenea, se ridică întrebarea cât din deficitul nerealizat în primele luni sunt în fapt cheltuieli întârziate, ce vor avea loc cel mai probabil în cursul anului și vor afecta deficitul la momentul respectiv.
Pentru întreg anul 2024, ținta de deficit bugetar este de 86,6 miliarde lei, 5,5% din PIB, deși mulți economiști au rezerve asupra atingerii acestui obiectiv.
"În primul trimestru al anului 2024, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 35,88 miliarde lei (2,06% din PIB), cu 15,97 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată. În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat au fost superioare nivelului programat în cazul veniturilor încasate din economia internă, dar nu au atins nivelul programat în cazul celor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Acest fapt a condus la nerealizarea veniturilor totale programate la nivelul bugetului general consolidat. Cea mai mare discrepanță între nivelul programat și plăți s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu proiectele finanțate din PNRR în special din componenta de grant.
Considerăm că ordonatorii principali de credite trebuie să acorde o atenție deosebită și să întreprindă toate eforturile în vederea utilizării creditelor bugetare alocate cu această destinație, să fie depuse eforturi de accelerare a implementării proiectelor astfel încât sumele atrase din fonduri externe nerambursabile cât și cele aferente proiectelor finanțate din PNRR în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată.
Totodată este necesar ca în perioada următoare să fie continuate eforturile de colectare astfel încât să fie menținut trendul superior al încasărilor comparativ cu nivelul programat al veniturilor din economia internă înregistrat în primul trimestru al anului 2024. De asemenea, în cazul ordonatorilor principali de credite este necesară prudență în angajarea de noi cheltuieli și o mai mare rigurozitate în programarea cheltuielilor bugetare, ținând cont de solicitările multiple de realocări între trimestre față de repartizarea trimestrială inițială", arată Ministerul Finanțelor.
Venituri și cheltuieli sub program, în mare măsură din cauza fondurilor UE
Venituri
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 132,16 miliarde lei (7,6% din PIB), reflectând un grad de realizare a programului de încasări de 92,3%. Comparativ cu încasările primului trimestru al anului 2023, veniturile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 15,8%, iar ca procent în PIB cu 0,5 puncte procentuale, de la 7,1% din PIB cât au fost în primul trimestru al anului 2023 la 7,6% din PIB în primul trimestru al anului 2024.
Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 119,84 miliarde lei, reprezentând 6,9% ca pondere în PIB și un grad de realizare a programului trimestrial de 103,2%. Comparativ cu perioada similară a anului anterior veniturile din economia internă au crescut, în termeni nominali, cu 14,3% iar ca procent în PIB cu 0,4 puncte procentuale de la 6,5% din PIB cât au fost în primul trimestru al anului 2023 la 6,9% din PIB în perioada analizată.
Creșterea veniturilor din economia internă (în mare cele colectate din taxe și impozite de către ANAF) a fost determinată de majorarea unor taxe de la începutul lui 2024, în special unele cote reduse de TVA, de creșteea salariului minim și de eliminarea unor facilități fiscale pentru unele tipuri de venituri.
Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%). Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 31,9% (+2,98 miliarde lei).
Cheltuieli semnificativ mai mici față de program
Cheltuielile bugetului general consolidat, în perioada analizată, au fost în sumă de 168,04 miliarde lei, au reprezentat 9,7% ca pondere în PIB și s-au efectuat în proporție de 86,2% comparativ cu programul actualizat pentru trimestrul I 2024. Față de nivelul înregistrat în primul trimestru al anului 2023, cheltuielile bugetare au fost mai mari cu 22,7%, iar ca pondere în PIB cu 1,2 puncte procentuale de la 8,5% din PIB cât au fost în primul trimestru al anului 2023 la 9,7% din PIB în perioada analizată.
În timp ce unele cheltuieli importante au fost ușor sub program, cum sunt cele cu salariile (-1,6%) și bunuri și servicii (-5,1%), plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,8% din PIB și s-au efectuat în proporție de 44,6% din plățile programate.
Comparativ cu trimestrul I 2023 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 33,2%, iar ca procent în PIB au crescut cu 0,15 puncte procentuale de la 0,67% din PIB în primul trimestru al anului 2023 la 0,82% din PIB în perioada analizată. În comparație cu primul trimestru al anului 2023 în perioada analizată au fost înregistrate creșteri semnificative în cazul plăților aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente noului cadru financiar 2021-2027 (+4,0 miliarde lei) cât și a celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+0,7 miliarde lei). Deși au performat comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile nu au atins nivelul programat pentru perioada analizată discrepanțe majore fiind înregistrate în cazul celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile de capital foarte mari, au crescut în termeni nominali cu 223,8% (+10,16 miliarde lei), reflectă inclusiv plăți amânate de pe finalul anului trecut, cum sunt contractele de înarmare sau plățile pentru proiecte ale autorităților locale.
Execuția bugetară în primul trimestru
