Acțiunile europene încep săptămâna în creștere, în contextul în care cele mai recente date arată o revenire a încrederii oamenilor de afaceri în economia Germaniei.
Mai puțin de o treime dintre români (31%) sunt mulțumiți de situația economică națională, sub media europeană, de 49%, creșterea prețurilor fiind cea mai mare problemă la acest moment, potrivit Eurobarometrului de primăvară, publicat de Comisia Europeană.
Încrederea consumatorilor români a continuat să scadă în prima lună din 2019. Au scăzut și așteptările privind vânzările din sectorul retail, precum și sectorul construcțiilor. Industria se menține pe o tendință ușor pozitivă, însă datele privind creșterea economică la nivelul Uniunii Europene, principalul partenere comercial, arată o răcire evidentă.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în luna decembrie, față de luna anterioară, cu 15,6 puncte, până la valoarea de 28,7 puncte. Analiștii CFA estimează o rată anuală a inflației de 3,93% în următoarele 12 luni.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în luna noiembrie, față de luna anterioară, cu 4,1 puncte, până la valoarea de 44,3 puncte, din cauza scăderii ambelor componente ale indicatorului, arată datele publicate vineri de CFA România. Analiștii CFA estimează o rată anuală a inflației de 4,23% în următoarele 12 luni.
Acordul privind Brexit negociat de Marea Britanie cu Uniunea Europeană are un viitor incert, în contextul în care mai mulți parlamentari britanici doresc înlocuirea premierului Theresa May și au inițiat o moțiune de cenzură împotriva acesteia.
Încrederea în președintele rus Vladimir Putin a scăzut sub pragul de 40% - o premieră de la anexarea Crimeei - într-un context de nemulțumire socială față de o nepopulară reformă a pensiilor, potrivit unui sondaj publicat luni, relatează AFP.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a crescut în luna august, față de luna anterioară, cu 4,9 puncte, până la valoarea de 50 puncte, datorită creșterii ambelor componente ale indicatorului, arată datele publicate luni de CFA România. Analiștii CFA estimează că euro ar putea depăși nivelul de 4,73 lei în următoarele 12 luni.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în luna mai, față de luna anterioară, cu 8 puncte până la valoarea de 41,5 puncte, din cauza scăderii ambelor componente ale indicatorului, arată datele publicate luni de CFA România. Față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a scăzut cu 25,1 puncte. Analiștii CFA estimează că euro ar putea depăși nivelul de 4,7 lei în următoarele șase luni.
Majoritatea specialiștilor în investiții membri ai CFA România se așteaptă la deprecierea leului și la creșterea dobânzilor, potrivit sondajului realizat pentru stabilirea Indicatorului de Încredere Macroeconomică al organizației pe luna martie. În cea de-a treia lună a anului, Indicatorul a crescut cu 0,9 puncte până la valoarea de 47,6 puncte. A scăzut, însă, cu 9,2 puncte față de valoarea înregistrată în urmă cu un an.
Guvernul României a ales un moment nepotrivit să "își ia ochii de pe economie", având ca prioritate reforma controversată a sistemului judiciar într-o perioadă în care încrederea în mediul economic scade, iar consumul privat, care a asigurat cea mai mare creștere economică din UE, încetinește, se arată într-o analiză Bloomberg.
Indicatorul percepției generale asupra economiei (ESI) a scăzut, în februarie, la cel mai redus nivel din ultimii doi ani în România, pe fondul căderii abrupte a încrederii în industrie, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană.
Membrii CFA România au raportat o încredere mai ridicată în condițiile macroeconomice viitoare în ianuarie. Pe de altă parte, aceștia estimează că leul va continua să se deprecieze dincolo de pragul de 4,7 unități/euro, concomitent cu o creștere a dobânzilor și a ratei ROBOR la 3 luni până aproape de 3% în următorul an, în condițiile unei inflații peste ținta BNR.
Acțiunile europene au atins luni maximul ultimilor peste 2 ani, inclusiv pe fondul încrederii în economia zonei euro și al optimismului din industrie.
Încrederea investitorilor în economia zonei euro a crescut în mod neașteptat în septembrie, ca urmare a atenuării îngrijorărilor legate de extinderea scandalului emisiilor auto în Germania și a celor privind dezvoltarea economiei Statelor Unite, potrivit unei cercetări publicate luni, transmite Reuters.
Unul dintre patru angajați are o încredere foarte mare în angajator și doar 7% dintre angajații români consideră că sunt recompensați corect pentru succesul companiei, în timp ce 63% cred că directorul general și ceilalți executivi, împreună cu acționarii, sunt cei care extrag cea mai mare parte din valoarea adăugată creată de firmă, arată rezultatele studiului EY România, publicat miercuri și intitulat ”Barometrul încrederii angajaților în companii – 2017”, făcut în parteneriat cu Hipo.
Televiziunile și publicațiile jurnalistice din România se luptă intens pentru câștigarea unor audiențe cât mai mari, însă au personal și bugete insuficiente, sunt privite adesea cu neîncredere, iar ziariștii nu se ajută între ei, arată un studiu Reuters Institute privind evoluția jurnalismului în ultimul an.
Europa “trebuie să își ia soarta în propriile mâini” în condițiile unei alianțe occidentale divizate de Brexit și de președinția lui Donald Trump, a declarat duminică șefa Guvernului de la Berlin, Angela Merkel, citată de AFP.
Încrederea în economia zonei euro a urcat în aprilie la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, datorită redresării economice care ar putea determina în curând o modficare a politicii Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit sondajului lunar publicat joi de Comisia Europeană, transmite Bloomerg.
La 10 ani de la aderarea în Uniunea Europeană, procentul românilor care au încredere în uniune a scăzut de la 65% la 52%, dar rămâne peste media europeană, potrivit eurobarometrului publicat vineri de reprezentanța Comisiei Europene din România.
Acțiunile europene încep săptămâna în scădere din cauza riscurilor ca planul de fuziune dintre operatorul bursei de la Londra și proprietarul bursei de la Frankfurt să eșueze. Declinul de astăzi are loc în pofida faptului că, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, încrederea în economia zonei euro a crescut în februarie la cel mai ridicat nivel din iunie 2011, pe fondul optimismului din industrie și servicii.
Peste nouă din zece companii care obțin profit și sunt considerate de încredere sunt firme cu capital românesc, în special IMM-uri, din domeniul transportului rutier și de mărfuri, urmate de cele din comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, arată datele unui studiu realizat de CreditInfo, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România pentru luna iulie a scăzut cu 7,7 puncte față de iunie, până la 50,8 puncte. Declinul a fost generat de condițiile curente referitoare la mediul de afaceri și piața muncii, dar și de anticipații, arată instituția, într-un comunicat.
Încrederea în economia Germaniei dă semne de revenire, după ce a fost puternic afectată de alegerea britanicilor de a se desprinde de Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent sondaj ZEW în rândul experților financiari.
Îngrijorările legate de alegerea britanicilor de a se desprinde de Uniunea Europeană au afectat drastic încrederea în economia Germaniei, potrivit celui mai recent sondaj ZEW în rândul experților financiari.