Rezultatele 1 - 16 din 16 pentru "judecator"

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți, dar și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor care beneficiază de compensația lunară pentru chirie și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe va putea opta ca suma acordată cu titlu de chirie să poată fi folosită de către aceștia pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. Măsura a fost adoptată prin vot în plenul Senatului, după ce Executivul s-a arătat de acord cu aceasta.

Guvernul este de acord cu inițiativa legislativă prin care se propune ca judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți, care beneficiază de compensația lunară pentru chirie și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe, să poată opta ca suma acordată cu titlu de chirie să poată fi folosită de către aceștia pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. Executivul consideră însă că măsura trebuie să se aplice doar doar contractelor de vânzare - cumpărare încheiate ulterior intrării în vigoare a eventualei noi legi.

Curtea de Apel București s-a situat, în 2018, în fruntea listei pe țară în ceea ce privește încărcătura de dosare pe fiecare judecător, se arată în raportul de activitate, unde se precizează că fiecare magistrat a avut 753 de dosare, în vreme ce media la nivel național a fost de 699 de cauze.

Angajații trebuie informați în avans despre o eventuală monitorizare a lor de către angajator, pornind însă de la ideea că restricționarea absolută a folosirii de către aceștia a mail-urilor în interes personal nu poate restrânge la zero dreptul la viață privată. Acest drept nu încetează să existe, indiferent de restricțiile impuse de angajator.

CEDO a decis, în ianuarie 2016, că o firmă din România a avut dreptul să monitorizeze conversațiile unui angajat pe internet, pe aplicațiile de serviciu, în timpul programului de lucru și să îl concedieze pentru că discuta probleme personale. Românul a făcut apel, iar cazul său a fost admis în mod excepțional pentru a fi rediscutat în Marea Cameră a CEDO, unde judecătorii i-au dat dreptate în cele din urmă angajatului.

CEDO a decis la începutul anului că o firmă din România a avut dreptul să monitorizeze conversațiile unui angajat pe internet, pe aplicațiile de serviciu, în timpul programului de lucru și să îl concedieze pentru că discuta probleme personale. Românul a făcut apel, iar cazul său a fost admis în mod excepțional pentru a fi rediscutat.

Printre candidații la un post în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) se regăsesc judecători și procurori care își rotunjesc veniturile din alte activități, în afara celei pentru care iau salariu. Astfel, pe lângă sumele obținute din predarea la universități sau din drepturi de autor, unii candidați încasează bani din chirii sau din agricultură.

Procurorii au începând de astăzi dreptul de a solicita unei bănci, fără acordul judecătorului, date privind conturile unei persoane, dacă există indicii temeinice legate de comiterea unei infracțiuni și motive pentru a se crede că datele solicitate constituie probe. Dreptul procurorilor a fost reglementat de Guvern prin ordonanță de urgență, care schimbă Codul de procedură penală.

Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare efectuate de o persoană cercetată penal va putea fi realizată doar cu mandat de la judecător, iar în cazul tranzacțiilor ce urmează să fie efectuate, judecătorul poate dispune un mandat pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

Un judecător sau procuror, cu peste 20 ani vechime și gradație maximă, va avea o indemnizație lunară de până la 8.665 lei, conform proiectului Ordonanței de urgență privind salarizarea personalului din sistemul bugetar. Un judecător sau procuror stagiar vor avea indemnizația lunară între 4.459-5.743 lei.

Inculpat pentru mituirea judecătoarei Geanina Terceanu, Ioan Becali nu a mai depus contestație împotriva mandatului de arestare preventivă emis de Curtea de Apel București pe numele său. Asta în condițiile în care impresarul era la un pas de eliberarea condiționată, după o decizie faborabilă a Judecătoriei Medgidia, care a fost, totuși, contestată de DNA la Tribunalul Constanța. Pe de altă parte, fratele său, Victor Becali și judecătoarea Terceanu cer Înaltei Curți să anuleze mandatele de arestare emise pe numele lor.

Judecătoarea Geanina Terceanu și impresarii Ioan și Victor Becali au fost arestați preventiv de Curtea de Apel București. Decizia nu este definitivă, dar este executorie, astfel că cei trei rămân în spatele gratiilor cel puțin până la judecarea contestației.

Referatul prin care DNA cere arestarea judecătoarei Geanina Terceanu, care i-a achitat, inițial, pe inculpații din Dosarul Transferurilor, arată că magistratul a primit suma de 220.000 de euro în tranșe, inclusiv pe stadionul Ghencea și acasă la frații Ioan și Victor Becali. Procurorii au reușit să recupereze 96.000 din cei 220.000 de euro primiți de judecătoare. Banii erau păstrați în casa surorii acesteia.

Judecătorul Geanina Terceanu, de la Tribunalului București, magistratul care a pronunțat, inițial, decizia de achitare a inclupaților din Dosarul Transferurilor, a fost reținut pentru 24 de ore.

Un judecător de la Curtea de Apel Iași este suspectat de trafic de influență, după ce le-a promis unor oameni de afaceri italieni că va interveni pe lângă premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, astfel încât aceștia să obțină autorizațiile necesare deschiderii unei bănci la Chișinău.

Fostul președinte al Secției a II-a Civile a Tribunalului Caraș Severin, Nicușor Maldea, în prezent judecător sindic și lichidatorul judiciar Tudor I. Ion sunt implicați într-o rețea specializată în evaziune fiscală, bancrută frauduloasă și spălare de bani, potrivit DIICOT.