Mesajul celor de la Black Sea Oil&Gas vine după ce, după cum a relatat Profit.ro, Manfred Leitner, membru al board-ului OMV, compania-mamă a OMV Petrom, a declarat săptămâna trecută că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac în a lua decizia finală de investiție în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu ExxonMobil.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), care reprezintă peste 54.000 de companii românești și străine, ce contribuie cu peste 50% la PIB-ul României și angajează peste 1,2 milioane de persoane, trimite premierului Viorica Dăncilă o scrisoare deschisă prin care atrage atenția că OUG 114/2018, prin care au fost introduse o serie de măsuri fiscale, urmează să aibă consecințe pentru mediul de afaceri, dar și pentru economia României, cerând abrogarea actului normativ înainte să producă efecte negative.
Cifra de afaceri a companiei Romgaz, unul dintre cei doi producatori de gaze din România și singurul deținut de stat, va scădea în acest an cu 20-25% față de 2018 din cauza OUG 114, care prevede plafonarea prețului gazelor la 68 lei/MW începând cu 1 aprilie 2019, a declarat directorul general al companiei Adrian Volintiru, potrivit economica.net.
Avalanșa de acte normative menite a descuraja producția și subvenționa consumul, adoptate anul trecut de guvern și Parlament, își face efectul mai rapid decât credeau guvernanții, înainte chiar de publicarea OUG 114. Astfel, importul de gaze naturale din Rusia din luna noiembrie 2018 s-a majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh. Prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.
Asociația Operatorilor Mobili din România (AOMR), ai cărei membri sunt operatorii Orange, Telekom și Vodafone, solicită Executivului să anuleze anuleze prevederile OUG 114/2018 referitoare la comunicațiile electronice, acuzând că actul riscă să dezechilibreze industria de profil și reduce investițiile în rețele cu aproximativ 100 de milioane de euro.
Majorarea de către Guvern de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, a taxei ANRE pe cifra de afaceri anuală a companiilor din sectorul energiei și gazelor naturale afectează direct capacitatea Depogaz Ploiești, operatorul de stocare controlat 100% de producătorul de stat Romgaz, de a investi în creșterea capacității de înmagazinare gaze a României, în condițiile în care Depogaz are în plan investiții de peste 720 milioane lei până în 2022, a declarat președintele Consiliului de Administrație al companiei, Bogdan Stănescu, într-un interviu acordat Profit.ro.
Taxa, care oficial poartă numele de contribuție bănescă, a fost majorată prin OUG de 20 de ori față de nivelul din 2018, respectiv de la doar 0,1 la 2% din cifra de afaceri anuală a deținătorilor de licențe, iar reprezentanții Guvernului au susținut că încasările vor fi folosite pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili.
Nu numai companiile energetice vor suferi de urma adoptării controversatei Ordonanțe de Urgență 114/2018, ci și bugetul de stat, care va încasa sume mai mici de la industrie, susține Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
Începând din primele zile ale acestui an România a devenit brusc importator net de electricitate în condițiile în care, cel puțin pe hârtie, puterea instalată este de două ori mai mare decât maximul consumului. Întrebarea este ce s-a schimbat față de anii trecuți. Infrastructura energetică (de producție și transport) e în mare parte aceeași, în pofida avariilor înregistrate și a grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia. Legislația, însă, este complet diferită.
Ministrul Justiției Tudorel Toader a declarat luni, referindu-se la OUG privind contestația în anulare, că o astfel de contestația va fi făcută de cei care din 2014 au fost condamnați de complete nelegal constituite, prevcizând însă că sunt vizate atât condamnările, cât și achitările.
Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.
Celebra Ordonanță 114, care declară sectorul construcțiilor de importanță națională, reduce în același timp taxele datorate statului de către salariații din construții cu procente cuprinse între 35% și 50%. În paralel, costurile angajatorilor însă cresc și doar în cel mai bun scenariu firmele vor putea suporta aceste majorări.
Ordonanța de urgență care plafonează prețul la gaze și introduce controlul prețurilor la energie este una dintre cele mai bune măsuri economice din perioada post-revoluționară, susține Ioan Niculae, proprietarul mai multor combinate petrochimice. Potrivit analiștilor, combinatele petrochimice vor fi principalele beneficiare ale introducerii plafonării prețului la gaze, într-o formă mai atenuată, inclusiv în cazul consumatorilor industriali.
Guvernul a aprobat plafonarea până în primăvara lui 2022 a prețului de vânzare al gazelor naturale din producția internă de la producători la furnizori, urmând să se aplice plafoane diferite în funcție de tipul de consumator final al acestor gaze, casnic sau industrial, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG ce conține această măsură.
Valoarea participațiilor statului român în cele șapte importante companii energetice listate la BVB a scăzut într-o singură zi, cu aproximativ 2 miliarde de lei, ca efect al măsurilor fiscale anunțate de Guvern. Acțiunile Erste și Raiffeisen s-au prăbușit pe bursele din regiune.
Pilonul II de pensii private riscă să fie distrus. Plafonarea prețului la gaze poate duce țara în situația de a se baza pe surse externe, la prețuri mai mari, în afara controlului guvernului. Taxarea cifrei de afaceri a companiilor din energie va provoca insolvențe și concedieri. Consumatorii finali vor fi mereu la capătul lanțului care va suporta costul măsurilor, iar economia și bugetul de stat vor avea de suferit. Sunt câteva din avertismentele transmise de Fondul Proprietatea după publicarea proiectului de Ordonanță de urgență privind o serie de măsuri fiscale și bugetare.
În timp ce premierul Viorica Dăncilă, ministrul Justiției Tudorel Toader și liderul PSD Livi Dragnea anunțau că în Comitetul Executiv național al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unor Ordonanțe de Urgență pentru adoptarea modificărilor la Codurile penale, Senatul, prin votul majorității, a adoptat modificările la Codurile de Procedură Penală. Modificările ar urma să fie adoptate și de Camera Deputaților.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat luni că în Comitetul Executiv național al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unor Ordonanțe de Urgență pentru Codurile penale.
Pretențiile sunt ridicate de două firme înregistrate în Cipru care dețin participații la mai multe companii prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu derulează proiecte imobiliare și care susțin, potrivit MFP, că sechestrele instituite de DNA au avut ca efect exproprierea indirectă a investițiilor lor și ignorarea titlului pe care îl dețin asupra terenului din Băneasa.
Posibilitatea pensionării anticipate a magistraților nu va putea fi aplicată înainte de 31 decembrie 2019, implementarea prevederii respective din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată în acest an, urmând a fi amânată, potrivit unei ordonanțe de urgență privind cele trei legi ale justiției, aprobate luni de Guvern. Executivul prevăzuse inițial amânarea pensionării magistraților până la 31 decembrie 2022. Ministerul Public arătase anterior că, dacă ar fi aplicată, prevederea ar avea impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate.
Posibilitatea pensionării anticipate a magistraților nu va putea fi aplicată înainte de 31 decembrie 2022, implementarea prevederii respectie din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, adoptată în acest an, urmând a fi amânată, potrivit proiectului de ordonanță de urgență privind cele trei legi ale justiției, transmis de Ministerul Justiției, vineri, către Consiliul Superior al Magistratură. Potrivit ministerului, dacă ar fi aplicată, prevederea ar avea impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), care reprezintă peste 54.000 de companii, consideră că lipsa de consultare publică pe proiecte legislative de interes dăunează climatului social și economic românesc. Potrivit Coaliției, Guvernul adoptă ordonanțe de urgență (OUG) fără niciun fel de consultare publică pe teme de o mare importanță pentru mediul privat, iar această ”stare de asediu” și viteza cu care sunt adoptate OUG-uri la fiecare ședință de guvern nu sunt justificate.
Un nou proiect legislativ, discutat în prezent în comisiile din Camera Deputaților, propune exceptarea a 100 de companii de stat de la aplicarea legislației privind guvernanța corporativă, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucuresti, Romgaz, Salrom, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Transelectrica și CE Oltenia, atenționează Fondul Proprietatea, acționar minoritar în diferite astfel de companii. Profit.ro a anunțat în vară că senatorii Puterii au decis să mențină, prin vot în plen, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ, adăugând chiar o instituție de stat pe lista de companii scutite. Decizia a fost luată în contextul în care judecătorii Curții Constituționale au constatat că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, proiectul având în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.
Ordonanța de Urgență a Guvernului privind rectificarea bugetară a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial, după ce miercuri a fost aprobată în Guvern, fapt ce a provocat nemulțumirea președintelui Klaus Iohannis, care a invocat absența avizului CSAT, transmite News.ro.
Senatorii Puterii au decis astăzi să mențină, prin vot în plen, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ, adăugând chiar o instituție de stat pe lista de companii scutite, așa cum anunțase anterior Profit.ro. Decizia a fost luată în contextul în care judecătorii Curții Constituționale au constatat că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, proiectul având în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.