Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică".
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) include doar referiri vagi la reforma ANAF, fără a indica măsuri și propuneri concrete, așa cum mediul de afaceri se așteaptă pentru acest domeniu strategic pentru economia și societatea românească, a transmis Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR). Din acest motiv, proiectele ANAF propuse pentru PNRR, aflate în derulare sau doar pregătite, riscă să nu primească finanțare europeană, iar România să piardă o oportunitate pentru digitalizarea Fiscului, avertizează CDR. PNRR a fost întocmit de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a avut la dispoziție informație amplă transmisă de ANAF referitor la proiectele propuse pentru fonduri UE.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, este o ocazie unică în 100 de ani pentru ca România să își modernizeze infrastructura critică energetică, însă implementarea sa pe partea de energie se va confrunta și cu piedici legate de capacitatea de planificare și execuție și de resursa umană specializată, a declarant la Profit TV confondatorul și CEO-ul grupului Adrem, Corneliu Bodea, totodată președinte al Centrului Român al Energiei (CRE).
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede și achiziția a 4 elicoptere "medii grele" pentru Serviciul Român de Informații (SRI).
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE (granturi și împrumuturi) de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de negociat cu Comisia Europeană de 1,3 miliarde euro pentru domeniul "Energie regenerabilă și eficiență energetică", plus alte 600 milioane euro pentru "dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi" – în total 1,9 miliarde euro.
Guvernul cere UE prin Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) fonduri de 567 milioane de euro pentru introducerea venitului minim de incluziune, care înglobează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire, precum și pentru introducerea tichetelor de muncă informală pentru un număr de aproximativ 500.000 lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, măsură care are ca scop încurajarea muncii cu forme legale. Legislația privind venitul minim de incluziune a fost adoptată în 2016, cu aplicare din 2018, dar implementarea a fost amânată repetat din lipsă de fonduri.
Guvernul vrea să obțină fonduri de 110 milioane de euro în cadrul Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) pentru o serie de măsuri vagi adunate sub denumirea de "Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale". Reforma sistemului de pensii vizează o lege nouă "care să determine corectarea disfuncțiilor și inechităților", recalcularea a circa 5 milioane de pensii în baza acestui nou act normativ, precum și digitalizarea în relația cu asigurații și cu pensionarii. În privința reformelor fiscale, Guvernul oferă informații puține, dar ar ținti "revizuirea cadrului fiscal în domeniul impozitului pe venit și impozitelor pe proprietate". De asemenea, Guvernul vrea să asigure prin PNRR finanțare și pentru o serie de programe de digitalizare în derulare la nivelul ANAF, cum ar fi conectarea caselor electronice de marcat și reforme pentru creșterea ratei de încasare a TVA și impozitelor.
Premierul Florin Cîțu a declarat că actualul Guvern își propune să construiască spitale noi în România, prin Planul Național de Reconstrucție și Reziliență. Singura condiție este aceea că aceste spitale să fie finalizate până în 2026.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea afirmă că „titularii de reformă” - cunoscuți în proiectele europene drept „beneficiari de proiect”, cei care vor putea accesa fonduri prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - ar putea fi nu doar entități publice, ci și organizații neguvernamentale sau companii. El susține că a primit „idei excelente” din partea zonei private care se pretează accesării de fonduri prin PNRR.
Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.