Rezultatele 1 - 25 din 43 pentru "prognoza inflatie"

Banca Națională a României va rata foarte probabil, pentru a opta oară la rând, prognoza de inflație pentru finele acestui an. De fiecare dată banca centrală a revizuit în sus estimarea de inflație și tot de fiecare dată creșterile de prețuri au fost mai mari decât anticipa. Cu o inflație peste așteptări, analiștii nu exclud noi creșteri de dobânzi în ianuarie.

″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finele lui 2022 de la 13,9% la 16,3%. Și în 2023 inflația va fi mai ridicată decât estima anterior banca centrală – în loc de 7,5% prețurile de consum ar urma să crească cu 11,2%. Abia în 2024 inflația ar urma să revină la un nivel de o singură cifră. În trimestrul al treilea din 2024 inflația ar urma să stea în afara țintei, la 4,2%.

Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când ca începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să țină până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.

Rata anuală a inflației și-a întrerupt creșterea în iulie, după 8 luni de majorare continuă, coborând față de iunie de la 15,1% la 15%. Față de iunie prețurile au crescut cu 0,9%, remarcându-se o scumpire mai ales a gazelor, curentului, uleiului, untului și biletelor de tren și avion, în timp de combustibilii, fructele și legumele proaspete s-au ieftinit. BNR prognozează o plafonare a inflației până în septembrie și apoi o scădere graduală pe parcursul anului viitor.

Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație cu 1,4 puncte procentuale în acest an și cu 0,8 puncte procentuale pentru 2023, ca urmare a prețurilor mai mari la energie.

Moneda românească va încheia anul viitor cu o scădere a puterii de cumpărare de 30% față de finele anului 2020, conform prognozelor oficiale. Cei trei ani de ”revenire” după criza COVID 19 vor aduna tot atât inflație cât s-au adunat în 10 ani anteriori pandemiei.

Rata inflației a crescut în mai la 14,5% față de 13,8% în aprilie, după o creștere a prețurilor mărfurilor alimentare în ultima lună, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2003. Rata anuală a depășit nivel maxim prognozat de banca centrală pentru acest an.

Banca Centrală Europeană (BCE) va încheia programul de achiziții lunare de active în iulie, tot atunci fiind programată și o primă majorare a ratelor dobânzilor de referință, potrivit deciziilor de politică monetară anunțate joi.

Banca Națională a României a rectificat prognoza de inflație în creștere de la 9,6% la 12,5% la finele anului curent și de la 3,2% la 6,7%sfârșitul lui 2023.

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus prognoza de creștere pentru economiile din zona euro, în contextul războiului din Ucraina, și a majorat puternic estimările privind evoluția inflației, care nu este așteptată să revină sub nivelul țintit mai devreme de 2024.

Banca Națională a României vede o economie în încetinire, dar o inflație în creștere în perioada următoare. Vinovate de creșterea generalizată a prețurilor sunt șocurile de ofertă, mai ales din partea energiei. Poziția externă a României s-a deteriorat în continuare și o creștere mai rapidă a dobânzilor la nivel global și conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea duce la deprecierea leului.

Rata anuală a inflației a ajuns la sfârșitul lui 2021 la 8,2%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Scumpirea energiei a jucat un rol important, dar și inflația de bază a crescut peste așteptări. Prețurile de consum ar putea ajunge la o rată de creștere de două cifre în primăvară fără măsurile administrative pentru stăvilirea prețurilor la electricitate și gaze, avertizează ING Bank.

Banca Națională a României a urcat estimarea de inflație de la 5,6% la 7,5% pentru finele acestui an și de la 3,4% la 5,9% pentru decembrie 2022, pe fondul creșterii peste așteptări a prețurilor la energie. Rata inflației ar urma să revină în intervalul țintă al băncii centrale abia la mijlocul lui 2023, nu înainte însă de a ajunge la peste 8% în primăvara lui 2022.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5,3% în august, peste așteptările analiștilor. Prețurile de consum au crescut mai ales în rândul mărfurilor nealimentare, ca urmare a scumpirii energiei cu 22% față de anul trecut.

Luna trecută, guvernatorul Mugur Isărescu remarca, cu satisfacție, faptul că România nu mai este campioană la inflație în UE, dar situația s-a schimbat rapid.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5% în iulie de la 3,9% în iunie, ca urmare a scumpirii abrupte a gazelor naturale, electricității și combustibililor.

Banca Națională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 3% la 3,4% estimarea pentru anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu indică creșterile de prețuri din energie drept principale responsabile pentru estimarea mai ridicată și admite că cifrele nu arată “chiar frumos”.

Rata anuală a inflației a surprins din nou negativ în iunie și a fost aproape de 4%. Nu numai că inflația e în afara țintei băncii centrale, dar prognoza BNR pentru finele anului s-ar putea dovedi prea optimistă, mai ales că urmează noi creșteri de prețuri la electricitate și gaze. Analiștii se așteaptă ca BNR să vină cu un control mai strict al lichidității în perioada următoare și să fie ultima bancă centrală din regiune care să ridice dobânda cheie, însă unii dintre ei estimează că rata de referință ar putea fi majorată încă din acest an.

Curentul electric s-a scumpit cu 18,3% în ianuarie, după ce bâlbele din liberalizarea pieței de energie electrică n-au adus cele mai bune oferte pentru consumatori, mulți rămânând cu prețurile ridicat de ultimă instanță. Electricitatea mai scumpă a ridicat inflația cu 1,3% față de decembrie și de la 2,1% la 3% în termeni anuali.

Datele privind inflația în septembrie au surprins piața cu o scădere a ratei anuale, față de o ușoară creștere așteptată de analiști. Economiștii se așteaptă astfel la o rată mai redusă a inflației pentru acest an, dar pe de altă parte nu cred că BNR va reduce dobânda cheie, aflată la cel mai ridicat nivel din UE.

Banca Națională a României a redus prognoza de inflație pentru acest an la 2,8% și la 2,5% pentru finele anului viitor ca urmare a efectelor COVID 19 asupra cererii interne în perioada următoare. Banca centrală notează că perspectiva este marcată de incertitudini și că riscurile cele mai mari vin dintr-o creștere a cazurilor de infectare sau o revenire a contaminărilor în viitor care să ducă la o criză economică persistentă.

Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație pentru finele lui 2019 de la 3% la 4,2%, pe fondul unei creșteri mai mari ale prețurilor la legume, fructe și ouă, dar și la carburanți și tutun.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în creștere la 3,2% proiecția de inflație pentru sfârșitul acestui an, iar estimările referitoare la cursul de schimb mediu au fost, de asemenea, modificate în creștere la 4,74 lei/euro, potrivit Prognozei de primăvară 2019 - 2022.

Măsurile fiscale recente adoptate de Guvern prin Ordonanța 114/2018 au dominat discuțiile din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 februarie. BNR consideră că politica fiscală generează presiuni inflaționiste, incertitudini ridicate și va reduce creșterea economică, inclusiv ca urmare a afectării investițiilor și consumului. Conducere BNR remarcă deprecierea leului din ianuarie și estimează o o scumpire a importurilor, în condițiile unui deficit de cont curent în creștere ce necesită „atenție sporită”.