Banca Națională a României se așteaptă la presiuni pe creșterea salariilor atât în privat, cât și la stat, pe fondul deficiențelor din piața muncii, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, prognozele BNR privind o încetinire moderată a economiei au fost deja contrazise de cele mai recente date publicate de Statistică. Cursul de schimb stă sub pericolul deficitului extern, precum și sub cel al incertitudinii scăderii deficitului fiscal, mai arată banca centrală.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Piața muncii este unul dintre factorii la care BNR s-a uitat ca la o potențială sursă de presiuni inflaționiste în ultimul an, deși la ultimele ședințe de politică monetară nu a mai adus în discuție ipoteza unei spirale inflaționiste salarii-prețuri.
BNR arată că în piață sunt evoluții mixte – pe de o parte efectivul salariaților nu mai crește atât de repede și deficitul de forță de muncă este în scădere, pe de altă parte și șomajul a scăzut de la 5,7% la 5,4% în martie, în timp ce intențiile de angajare au crescut.
Salariul mediu net a crescut cu 15,7% în martie 2023 față de anul precedent, creșterea fiind cu un procent peste rata inflației.
”S-a apreciat că evoluțiile fac posibilă o întrerupere a tendinței de atenuare a gradului de tensionare a pieței muncii din precedentele două trimestre, precum și o creștere a presiunilor asupra salariilor în mediul privat de natură să mărească peste așteptări costurile unitare cu forța de muncă, având în vedere inclusiv deficiențele structurale ale pieței, dar și eventuale majorări suplimentare acordate în sectorul bugetar”, arată BNR în minuta ședinței de politică monetară din 10 mai.
Conducerea băncii centrale mai adaugă, însă, că este de așteptat ca în unele domenii creșterile de salarii să fie moderate de constrângerile de la nivelul firmelor, generate de costurile mai mari și de condițiile financiare mai restrictive, în condițiile în care și cererea este în scădere.
Totodată, BNR vede și o atenuare, apoi o epuizare a efectelor inflaționiste venite din costurile și marjele de profit ale firmelor, pe măsură ce cererea de consum se va reduce.
BNR menționează că se așteaptă la o creștere în decelerare în 2023 și 2024, după avansul de 4,6% din 2022, dar ”mai modest pe ansamblul perioadei decât s-a anticipat anterior”. Banca centrală menționa chiar că, după avansul ”constant peste așteptări al PIB din trimestrele precedente”, pentru trimestrele I și II din acest an este așteptată o încetinire ”modestă”. În realitate, datele publicate de Statistică după ședința de politică monetară arată o încetinire mult mai abruptă a economiei – creșterea secvențială a căzut de la 1% în trimestrul IV la 0,1% în trimestrul I, nu foarte departe de zona de stagnare, în timp ce dinamica anuală s-a redus de la 4,5% la 2,3%.
Calculele băncii centrale potrivit cărora excedentul de cerere din economie, care reprezintă unul dintre factorii fundamentali de presiune pe prețuri, ar putea fi, astfel, date din nou peste cap după ce închiderea excedentului a tot fost amânată ca moment de cifrele bune publicate de Statistică anul trecut.
BNR se așteaptă ca inflația să scadă la 7,1% la finele anului, la 4,2% la finele lui 2024 și la 3,9% în martie 2025. Banca menționează scăderile la cotațiile mărfurilor (în principal agroalimentare și energetice) ca fiind unul dintre factorii cei mai importanți în reducerea inflației, în timp ce pe termen scurt se va vedea în rata anuală un puternic efect de bază.
Rata inflației de bază este văzută la 9,3% în decembrie anul curent și la 4,3% în martie 2025.
O creștere economică mai slabă înseamnă o cerere mai mică și, drept urmare, o presiune mai mică pe inflație.
Banca centrală anticipează că tot consumul va avea principala contribuție la dinamica PIB, dar vede un rol, peste media ultimilor ani, și din investiții, mai ales în contextul infuziei prognozate de fonduri UE, inclusiv cele din PNRR.
BNR mai atrage atenția și cu privire la deficitul de cont curent foarte ridicat în raport cu standardele europene, chiar dacă este așteptată o corecție în acest an față de nivelul de 9,3% din PIB de anul trecut. Totodată, pe plan fiscal, BNR insistă și pe asumarea calendarului convenit pentru închiderea procedurii de deficit excesiv.
”S-a susținut în acest context necesitatea ajustării consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent și a celui bugetar, care, prin dimensiunea și îngemănarea lor, reprezintă vulnerabilități majore și induc riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice”, arată banca centrală.
BNR menționează și aprecierea leului până la 10 mai – înainte de scăderea monedei naționale din ultima săptămână cu circa 1% -, pe care o punea pe seama scăderii dolarului pe piețele internaționale, precum și pe seama diferențialului de dobândă atrăgător pentru plasamentele în lei.
”Riscuri la adresa evoluției cursului de schimb al leului continuă totuși să vină din dimensiunea considerabilă a dezechilibrului extern, precum și din creșterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică și socială, au atenționat unii membri ai Consiliului. S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil prevalente influențele de sens opus decurgând din diferențialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul expectațiilor privind deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și al percepției general favorabile asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune”, se arată în minută.
Conducerea BNR a decis, în unanimitate, menținerea ratei cheie la 7%.
