Ministerul Finanțelor a luat 1,77 miliarde de lei de la bănci din piața internă, peste suma programată, chiar dacă dobânzile sunt în creștere. Împrumuturile accelerate din ultima perioadă fac parte din strategia Guvernului de a acoperi cât mai mult din nevoile de finanțare înainte ca perioada electorală să înceapă, cred unii analiști.
Economiștii BCR se așteaptă la un al doilea an consecutiv în care dinamica produsului intern brut al României să fie sub potențial. Deficitele fiscale și externe mari riscă să ducă la o revizuire în jos a ratingului de țară, mai ales dacă execuția bugetară sau creșterea economică vor dezamăgi în prima parte a anului.
Datoria publică a României s-a situat la 782,17 miliarde lei în decembrie 2023, în urcare cu 116,6 miliarde lei comparativ cu finalul anului 2022. Raportat la anul 2019, datoria statului român este de peste două ori mai mare. Cele 782,17 miliarde lei sunt echivalentul a 48,9% din PIB, ceea ce înseamnă că pentru moment nivelul îndatorării, calculat ca pondere în PIB, se menține sub 50%.
Un exercițiu național de alarmare publică, al cărui scenariu presupune înștiințarea centrelor operaționale pentru situații de urgență din județele și din București și verificarea funcționării sirenelor electrice și electronice de alarmare a populației este programat să se desfășoare miercuri.
Planul premierului Giorgia Meloni de a transfera povara datoriei publice a Italiei pe seama alegătorilor a ajuns într-o nouă etapă, după ce o reclamă privind avantajele achiziționării de titluri de stat a fost difuzată în timpul concursului Sanremo, transmite Bloomberg.
Statele membre ale Uniunii Europene și europarlamentarii au realizat sâmbătă un acord preliminar pentru a relaxa regulile fiscale stricte ale blocului, oferind guvernelor mai mult timp pentru a reduce datoriile, precum și stimulente pentru a stimula investițiile publice în protejarea climei, politică industrială și securitate, transmite Reuters.
Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord în noaptea de vineri spre sâmbătă cu privire la o reformă a regulilor bugetare ale Uniunii Europene (UE) menită să garanteze redresarea finanțelor publice și să păstreze în același timp investițiile, transmite AFP.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni și certificate de trezorerie pe piața internă în valoare de 1,5 miliarde de lei, peste prospect.
Ministerul Finanțelor a făcut două emisiuni de datorie în piața internă, pe 7 și 33 de luni. Titlurile pe termen mai scurt au fost emise la un randament sub dobânda la facilitatea de depozit a BNR, lucru care nu s-a mai întâmplat din iulie 2023.
Ministerul Finanțelor a răscumpărat două serii de titluri care urmau să ajungă la scadență în lunile următoare cu o altă serie de obligațiuni care are scadența în octombrie 2033.
Cea mai recentă emisiune de obligațiuni în dolari pe piețele externe s-a făcut la o dobândă mai mare decât cea cerută de bănci pe piața românească pentru împrumuturile în monedă națională.
Ministerul Finanțelor emite certificate de trezorerie pe un an cu un randament mediu de 6,01%, în scădere cu circa 1 punct procentual față de acum un an, și stabilește o nouă referință pentru piață. Analiștii Erste cred că titlurile emise de Ungaria și România sunt „scumpe” și ar putea suferi corecții.
Ministerul Finanțelor a emis din nou obligațiuni și certificate de trezorerie peste valoarea de prospect. Randamentele pe termen mediu și lung sunt în creștere la începutul anului.
Ministerul Finanțelor a făcut primul împrumut din piață în acest an. A luat 757 de milioane de lei de la bănci, peste suma anunțată inițial. Până la finele lui 2024 trebuie să împrumute 181 de miliarde de lei pentru a finanța deficitul bugetar și datoria scadentă.
Ministerul Finanțelor continuă să împrumute peste program pe final de an și beneficiază și de un mediu extern favorabil care a dus la scăderea randamentelor la titlurile de stat.
Necesarul brut de finanțare pentru anul viitor va fi de 9,9% din PIB sau 170 de miliarde de lei, estimează Erste. Deși în scădere față de 2023, nivelul rămâne unul ridicat și va fi nevoie de un context favorabil al piețelor pentru a asigura finanțarea la un cost rezonabil, mai ales că datoria publică a crescut puternic după criza COVID.
Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a îmbunătățit ratingul suveran al Grecia la "investment grade" (recomandat pentru investiții), după 13 ani în care calificativul a fost în categoria "junk", transmite Bloomberg.
Investitorii nu s-au îngrămădit în această săptămână să finanțeze statul român. Cererea la ambele licitații a fost sub prospect, în condițiile în care randamentele la titlurile în lei peste 10 ani sunt la peste 7% pe an și cele mai mari din regiune. Mai mult, și randamentele la titlurile în euro au sărit peste cele ale Serbiei, țară cu rating mai slab.
Ministerul Finanțelor a ratat licitația pentru titlurile scadente în 2038, care în vară atrăgeau subscrieri de miliarde de lei din partea investitorilor, mai ales a celor străini. Randamentele la 10 ani au crescut în ultima săptămână în cazul României și au depășit nivelul celor din Ungaria.
Achizițiile publice sunt un vector esențial al punerii în aplicare a politicilor guvernamentale și al atingerii obiectivelor strategice naționale. Buna funcționare a piețelor de achiziții publice stimulează competivitatea prin consolidarea finanțelor publice, prin îmbunătățirea investițiilor și prin furnizarea unor servicii de calitate superioară.
Ministerul Finanțelor anticipează un avans al datoriei publice de 95,5 miliarde de lei în acest an, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile. Suma cu care ar urma să crească datoria, calculată conform metodologiei UE, este cea mai mare cu excepția anului de pandemie 2020, când statul a avut un deficit record, determinat de măsurile luate pentru sprijinirea economiei, printre care posibilitatea dată contribuabililor să amâne plata taxelor.
Ministerul Finanțelor a împrumutat de mai bine de două ori peste țintă din piața internă, profitând de cererea mare din partea investitorilor și scăderea randamentelor.
Datoriile publice la un nivel record, ratele mari ale dobânzilor, costul crizei climatice și cheltuielile crescute pentru îngrijirea sănătății și plata pensiilor ca urmare a unei populații tot mai îmbătrânite alimentează temerile legate de o nouă criză financiară pe marile piețe dezvoltate, scrie presa financiară elenă.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,88 miliarde de lei de la bănci, peste țintă, prin două emisiuni de titluri de stat, la randamente în ușoară creștere. Luni și marți ajung la scadență obligațiuni de 18,1 miliarde de lei.
Belgia a strâns o sumă record de 21,9 miliarde de euro de la populație printr-o vânzare de obligațiuni menită să concureze cu depozitele bancare, un semn al popularității crescânde a datoriei guvernamentale, în contextul în care băncile întârzie să majoreze dobânzile oferite deponenților.