Rezultatele 1 - 25 din 111 pentru "raport"

Vânzările de automobile cu propulsie alternativă (electrice, hibride, fuel cell și cu gaze naturale) trebuie să crească puternic pentru a atinge „țintele ambițioase ale UE” pentru 2025 și 2030, referitoare la emisiile de CO2. România se află la extreme pe această piață: are cea mai mare subvenție, dar cea mai proastă infrastructură, remarcată de altfel și de raportul Asociației Constructorilor de Automobile din Europa.

Patria Bank (simbol bursier PBK) țintește un profit brut de 1,3 milioane euro pentru acest an, arată un raport publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), care precizează că piața serviciilor financiar bancare din România este drastic subdezvoltată, iar modificările legislative de la finalul anului 2018, în special taxa pe active reglementată prin OUG 114/2018, au determinat o operațiune de restrângere a rețelei de sucursale începând din prima parte a acestui an.

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă autorităților române să demareze un proces de consolidare fiscală durabilă, susținut de măsuri de calitate destinate diminuării deficitul bugetar și celui comercial, să reevalueze noua lege a pensiilor și să îmbunătățească guvernanța la companiile de stat, se arată în raportul elaborat de stafful FMI după discuțiile cu oficialii români din luna iunie a acestui an, document publicat vineri.

Piața asigurărilor din România se confruntă cu o deteriorare a situației profitabilității în condițiile în care rata combinată a daunei a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, o valoare de valoare de 110,6%, de la 99% în perioada similară a anului 2018, se arată în primul raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) privind stabilitatea piețelor financiar nebancare.

Emiterea de acțiuni la purtător devine interzisă în România, după ce președintele Iohannis a semnat astăzi proiectul de lege care instituie această interdicție. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar deținătorii acestui tip de acțiuni vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului. Conform noii legi, tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat miercuri de Parlament. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Aproape o treime dintre produsele alimentare testate de experții Comisiei Europene prezintă diferențe de compoziție în funcție de piața în care sunt vândute, deși au ambalaj identic sau aproape identic.

Oferta globală de petrol va crește, anul viitor, mult mai rapid decât cererea, amplificând presiunile asupra Organizației Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), potrivit unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), citat de Bloomberg.

Piața farmaceutică din România, incluzând medicamente cu și fără prescripție, a înregistrat în 2018 o creștere de 13,4% față de anul anterior, atingând nivelul de 3,374 miliarde euro, conform datelor furnizate de firma de cercetare de piață IMS și citate de Zentiva, unul dintre principalii producători locali de medicamente.

Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Totodată, mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar platformele și conducătorii auto vor plăti câte o taxă specifică anuală, prevede un proiect de lege aprobat luni de Senat și pentru care Guvernul și-a exprimat, de asemenea, susținerea.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat luni de Senat. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minotriăților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli de circa 1 și jumătate, riscând să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Totodată, mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar platformele și conducătorii auto vor plăti câte o taxă specifică anuală, prevede un proiect de lege avizat de comisiile de specialitate ale Senatului și pentru care Guvernul și-a exprimat, de asmenea, susținerea.

România nu a făcut deloc progrese în ceea ce privește politicile fiscale, acestea continuând să se abată de la cerințele cadrului bugetar național, iar procesul decizional rămâne foarte imprevizibil, potrivit Comisiei Europene.

Noua taxă pe activele bancare ("taxa pe lăcomie)" va limita implementarea politicii monetare și creditarea și va crea presiuni la adresa stabilității financiare, afectând semnificativ solvabilitatea și profitabilitatea băncilor, consideră Comisia Europeană.

Comisia Europeană atrage atenția, la rândul său, că Ordonanța de Urgență 114/2018 crește riscul ca unii administratori de fonduri de pensii să iasă din România, iar slăbirea Pilonului II va afecta piața de capital românească, care este deja subdezvoltată. La începutul săptămânii, și economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a avertizat că ordonanța riscă să doboare Pilonul II al fondurilor de pensii și că mulți administratori de fonduri de pensii s-ar gândi să se retragă.

Comisia Europeană a avertizat, miercuri, asupra riscurilor pe care le prezintă sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori - așa-numitele pașapoarte și vize “de aur” - utilizate în mai multe state membre, inclusiv în România. Potrivit Comisiei, statele care oferă cetățenie sau drept de rezidență în schimbul unor investiții expun întreaga UE la riscuri sporite în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția.

România ocupă primul loc în lume în funcție de ponderea proprietarilor de locuințe, performanță datorată, în parte, prețurilor relativ scăzute pentru imobilele rezidențiale. “Există o tendință clară în privința proprietarilor de locuințe, zone extinse din Europa de Est având cele mai mari procentaje la nivel global, în pofida faptului că nu sunt cele mai bogate din punct de vedere economic." Mare parte dintre locuințele aflate în proprietate privată în statele din Top 10 au fost moștenite. Un angajat român cu salariul mediu pe economie are nevoie să muncească 10 ani pentru a-și cumpăra o locuință, față de 26 de ani în 2008. În București este mai bine.

Platformele digitale de ridesharing sau de transport alternativ, precum Uber și Taxify, vor trebui să se înregistreze fiscal în România și să raporteze autorităților cursele efectuate. Mașinile vor trebui să aibă un ecuson special, iar șoferii vor plăti o taxă anuală. Recent, Consiliul Concurenței a început să analizeze problemele reclamate de piață în cazul Uber, Booking și Airbnb. În Cluj, cu drept de recurs, activitatea Uber a fost interzisă la cererea taximetriștilor. În 2016, Fiscul a cerut Uber lista detaliată cu toți utilizatorii, cu toate cursele operate și încasările.

Senatorii majorității de guvernământ PSD-ALDE au respins, luni, un proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify. Conform informațiilor Profit.ro, partidul de guvernământ ve depune, în schimb, la Parlament un nou proiect de lege prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, avizat astăzi ca decizie finală. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. Sunt introduse și obligații de identificare a benficiarilor reali pentru asociații și fundații, dar cu scutiri pentru organizațiile minorităților naționale. România trebuia să adopte aceste reguli de peste 1 an, iar acum riscă să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

România are aproximativ 16.000 de milionari în dolari, în creștere de la mai puțin de 15.000 de milionari în 2017, și se estimează că numărul acestora va atinge 25.000 până în 2023, potrivit unui clasament anual realizat de banca elvețiană Credit Suisse.

Partidul de guvernământ va depune la Parlament un nou proiect de lege privind autorizarea platformelor online de ridesharing, precum Uber sau Taxify, prin care va fi propusă impozitarea acestor companii în România în raport cu cifra de afaceri. Platformele vor trebuie să raporteze Fiscului toate cursele operate de șoferi, astfel încât să fie prevenită evaziunea fiscală.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, căruia deputații din comisiile de specialitate i-au întocmit astăzi raportul final de adoptare. Anumite tranzacții comerciale și relații de afaceri nu vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari, așa cum fusese pregătită anterior decizia.

Produsele electrocasnice inspiră cea mai mare încredere în rândul consumatorilor români, în timp ce mașinile second-hand trezesc cele mai multe suspiciuni. Consumatorii din Ungaria sunt cel mai mulțumiți de produsele pentru îngrijire personală, iar polonezii, slovacii, suedezii și ciprioții au cea mai mare încredere în piața băuturilor alcoolice.

Zece companii românești, respectiv Annabella, Aramis Group, B&B Collection, Dobrogea Grup, Fox Com Serv, Grup Serban, Intertranscom, Promat Comimpex SRL, Romaqua Group Borsec, SC Diana SRL, au fost incluse în ediția de anul acesta a raportului “1.000 de companii care pot inspira Europa”, realizat de bursa de la Londra.