Decizia de demitere a lui Remus Borza din calitatea de consilier onorific pe probleme economice, reformă și fiscalitate al premierului Viorica Dăncilă a fost publicată în Monitorul Oficial.
Conglomeratul farmaceutic Polisano, care în perioada sa de glorie rula afaceri anuale de 400 milioane de euro și avea 2.000 de salariați, a fost vândut bucată cu bucată din cauza datoriilor. Familia Vonica a rămas la final cu câteva zeci de milioane de euro, bani cash, iar investitori precum Medlife, Sensiblu și Grampet au împărțit diviziile valoroase ale afacerii dezvoltate de medicul ginecolog Ilie Vonica.
Majorarea afacerilor se răsfrânge favorabil asupra companiei Uztel, care a trecut printr-un proces de insolvență, și aceasta trece pe profit. La S1, compania afișa pierderi de 4,45 milioane lei.
Omul de afaceri Mihai Tufan, care deține firmele Elsid și Electrocarbon, cunoscute mai ales ca traderi de energie electrică și în special pentru contractele cu Hidroelectrica, scoate de la Elsid aproape 19 milioane lei sub formă de dividende, reprezentând o parte din profitul nerepartizat în anii precedenți.
În primele 6 luni ale anului, compania Uztel a realizat o cifră de afaceri de 18,42 milioane lei, în creștere cu 5,01% față de 17,54 milioane lei în perioada similară a anului trecut. Compania afișează pierderi de 4,45 milioane lei.
Acționarul majoritar și-a impus voința în AGA Hidroelectrica, la care s-a decis ca societatea să achite dividende în valoare totală de 1,035 miliarde lei, reprezentând 90% din profitul net distribuibil înregistrat în 2016. Restul de 10%, adică peste 115 milioane lei, va fi trecut la rezerve, ca sursă proprie de finanțare a companiei.
Abia ieșită din insolvență, compania Uztel înregistrează o pierdere trimestrială catastrofală, echivalentă cu a 14-a parte a activelor totale.
Fondul Proprietatea, care deține 20% din acțiunile companiei de stat Hidroelectrica, controlată de Ministerul Energiei cu 80% din capital, vrea ca producătorul de energie hidro să distribuie acționarilor 100% din profitul net obținut în 2016 sub formă de dividende, plus încă 1 miliard de lei proveniți din rezultatul reportat al companiei, reprezentând surplus realizat din rezerve de reevaluare.
UCM Reșița este dependentă în proporție de aproape 88% de comenzile Hidroelectrica, directe sau prin Hidroserv, în cele mai multe contracte compania fiind subcontractor al celor de la Romelectro. Compania, înființată în 1771 și privatizată în 2003, a intrat în insolvență în 2011 și are datorii totale de peste 852 milioane lei, din care mai mult de jumătate către statul român.
Regulile Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington prevăd că judecătorii trebuie să fie "persoane de înalt standard moral și cu competență recunoscută în drept, comerț, industrie sau finanțe, capabile de judecată independentă". Părțile aflate în litigiu pot propune recuzarea unui judecător în baza oricărui fapt care ar indica lipsa acestor calități.
Metodologia de privatizare a Hidroelectrica din 2013 prevedea majorarea capitalului social prin emiterea de acțiuni noi reprezentând 15% din capital, banii plătiți de cumpărătorii acțiunilor urmând să intre în conturile companiei. Acum, se sugerează vânzarea la BVB a 15% din acțiunile existente ale Hidroelectrica, din pachetul de 80% controlat de Ministerul Energiei, scenariu în care suma obținută în urma listării ar intra în bugetul de stat, ajutând la reducerea deficitului.
Situația nefirească a Litotecii Naționale, aflată în administrarea Institutului Geologic al României și situată pe terenul proprietate a Prospecțiuni SA, datează din 2000. Practic, statul a privatizat Prospecțiuni omițând să clarifice situația depozitului ce conține sute de tone de mostre de foraj și fără să-l mute de pe terenul care a intrat în posesia investitorului privat, care a câștigat deja două procese de evacuare.
Cifra de afaceri a Uztel Ploiești a scăzut anul trecut cu aproape 20%, iar pierderea societății aflată în insolvență este cu 10 milioane lei mai mare decât în 2015.
Tribunalul București a decis să admită cererea de sesizare a CJUE formulată de Hidroelectrica într-un proces în care compania de stat contestă o amendă de 50.000 de lei dictată de ANRE pentru efectuarea pretins ilegală de către producătorul hidro de exporturi de energie electrică în Ungaria, în perioada decembrie 2014 – februarie 2015.
În urma tragediei, un inginer de la sucursala Hidrocentrale Buzău a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, fals în înscrisuri și nerespectarea normelor de securitate în muncă. Hidroelectrica figurează în dosar ca parte responsabilă civilmente, alături de fostul său administrator judiciar Euro Insol, controlat de proaspătul deputat ALDE Remus Borza, și de Casa de Pensii Buzău.
Hidroelectrica se judecă și în prezent cu Fiscul, după ce, în ianuarie 2014, în urma unei inspecții, ANAF a emis pe numele Hidroelectrica, aflată atunci în insolvență, o decizie de impunere care prevedea obligații suplimentare de plată la bugetele statului în sumă de 232,5 milioane lei, decizie contestată de companie.
Compania Uztel din Ploiești a realizat în primele 3 trimestre o cifră de afaceri de 29,54 milioane lei, în scădere cu 14,62% față de 34,60 milioane lei în perioada similară a anului trecut, adâncindu-și pierderile de mai bine de 2 ori.
Reprezentanții Hidroelectrica, care operează partea românească a sistemului Porțile de Fier, se plâng mai demult că sârbii nu au efectuat lucrările la care s-au angajat prin contract și că, în plus, exploatează apă peste cota ce le revine prin convenție, ceea ce duce la scăderea randamentelor agregatelor Hidroelectrica.
Consorțiul format din firmele Euro Insol, fostul administrator judiciar al companiei Hidroelectrica, controlat de avocatul Remus Borza, și Prime Insolv Practice, unde unul dintre asociați este Andreea-Florentina Blejnar, soția fostului șef al ANAF Sorin Blejnar, a fost propus să gestioneze insolvența Electrocentrale București (ELCEN) de către creditorul Piraeus Bank.
Directoratul Hidroelectrica a convocat AGA producătorului hidro controlat de statul român pe 15 noiembrie pentru a aproba majorarea capitalului social cu valoarea a 19 terenuri pentru care compania a obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate în august anul acesta. Hidroelectrica a obținut, în primele 9 luni din 2016, un profit estimat de 1,13 miliarde lei, în creștere cu 30% față de perioada similară din 2015.
Omul de afaceri Mihai Tufan, care deține firmele Elsid și Electrocarbon, cunoscute mai ales ca traderi de energie electrică și în special pentru contractele cu Hidroelectrica, vrea să scoată la vânzare un imobil al Elsid situat într-o zonă ultracentrală din Capitală, ipotecat la BCR, pentru a-și plăti ratele la un credit din 2013.
Avocatul Remus Borza, specializat în insolvențe și care a devenit cunoscut publicului larg după ce a preluat insolvența companiei de stat Hidroelectrica, s-a înscris în ALDE, iar ministrul Energiei, Victor Grigorescu, i-a cerut miercuri avocatului să renunțe la afacerile cu statul, inclusiv la posibile preluare a insolvenței Hidroserv.
La licitație s-a înscris și o companie controlată de miliardarul rus Alexei Mordașov, apropiat al președintelui Vladimir Putin, cu o avere estimată la peste 14 miliarde dolari, dar și firme românești insolvente sau în pragul insolvenței, cum ar fi UCM Reșița sau Hidroserv, subsidiara de mentenanță a Hidroelectrica. Administrator judiciar al UCM Reșița este Remus Borza, care a gestionat și insolvența Hidroelectrica.
Hidroelectrica a înregistrat în situațiile financiare aferente anului trecut un rezultat negativ reportat de 961,5 milioane lei. Fostul administrator judiciar al companiei, Remus Borza, declara în iunie, pentru Profit.ro, că, în acest fel, au fost trecute la pierderi cheltuieli de investiții efectuate de Hidroelectrica în anii trecuți, în proiecte care însă între timp au fost abandonate,
Planul de reorganizare a Prospecțiuni SA prevede desființarea unui număr de 479 posturi din totalul de 751 existente, din care 107 vacante și 372 ocupate. Euro Insol a mai decis tăierea salariilor cu procente cuprinse între 5% și 70%, precum și reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile.