Procedura de arbitraj al litigiului dintre statul român și traderul elvețian de energie Alpiq AG pe tema rezilierii contractelor de vânzare de energie dintre Hidroelectrica și două subsidiare românești ale acestuia de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington a fost suspendată la începutul acestei săptămâni, după ce partea română a cerut recuzarea unuia dintre cei trei judecători-arbitri ai tribunalului care arbitrează cauza.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Este vorba despre judecătorul german Klaus Sachs, numit de către reclamantul Alpiq AG. Potrivit reglementărilor ICSID, fiecare parte implicată într-un litigiu arbitrat la Washington numește câte un judecător în cadrul tribunalului care arbitrează cauza, iar cel de-al treilea, care este și președinte al tribunalului, este numit de comun acord de cele două părți. În caz că nu se ajunge la un acord, președintele este numit de către secretarul general al ICSID.
"Pârâta (partea română – n.r.) a înaintat o propunere de descalificare a arbitrului Klaus Sachs. Procedura de arbitraj este suspendată la data de 24 aprilie 2017", a anunțat ICSID. Regulile ICSID prevăd că arbitrul care a fost propus pentru descalificare are dreptul de a-și prezenta punctul de vedere și de a da explicații pe marginea argumentelor părții care a propus recuzarea, dacă dorește. Ulterior, ceilalți doi arbitri trebuie să decidă asupra propunerii de descalificare. Dacă nu se pun de acord, decizia de aprobare sau respingere a propunerii va fi luată de către președintele Consiliului Administrativ al ICSID.
În caz că propunerea este aprobată, partea care l-a propus pe judecătorul descalificat va numi un nou arbitru.
Reglementările ICSID prevăd că arbitrii trebuie să fie "persoane de înalt standard moral și cu competență recunoscută în drept, comerț, industrie sau finanțe, capabile de judecată independentă". Părțile aflate în litigiu pot propune recuzarea unui judecător în baza oricărui fapt care ar indica lipsa acestor calități.
Judecătorul german de la ICSID Klaus Sachs, în vârstă de 65 de ani, are peste 30 de ani de experiență în arbitrajul litigiilor internaționale între corporații și state, fiind inclusiv președinte al Tribunalului Arbitral de la Paris, unde România are pe rol mai multe dispute. Este membru în conducerile mai multor instituții internaționale și naționale de arbitraj, inclusiv al Asociației de Arbitraj din Elveția, țara de rezidență a Alpiq AG, dar și al Consiliului de Recunoaștere a Contractelor din cadrul Federației Internaționale de Automobilism, care arbitrează disputele contractuale dintre piloții de Formula 1 și echipele care îi angajează.
În prezent, Sachs este președinte al tribunalului ICSID ce arbitrează un litigiu între grupul energetic francez Engie, prezent și în România, și statul ungar. A mai arbitrat dispute între gigantul francez de utilități Veolia și Egipt, precum și între Saint-Gobain și Venezuela. În 2014, Klaus Sachs declara pentru Der Spiegel, întrebat de ce e nevoie de curți private de arbitraj precum ICSID când există instanțe naționale de judecată, că "nu orice investitor din SUA găsește atractiv faptul de a fi nevoit să înainteze o plângere unei curți din București sau Palermo".
Alpiq AG a depus în noiembrie 2014 o cerere de arbitraj la ICSID , reclamând faptul că administratorul judiciar al companiei de stat Hidroelectrica, pe atunci în insolvență, Euro Insol, a reziliat unilateral în mod ilegal contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries.
În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuză că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, care deține peste 80% din acțiunile Hidroelectrica, prin Ministerul Energiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția în 1993, dar și Tratatul privind Carta Energiei, ratificat de România în 1997.
Statul român este reprezentat în această procedură de arbitraj de către casele de avocatură Zamfirescu Racoți și Tănăsescu Gavrilă, iar Alpiq – de către firma elvețiană Homburger AG. Prima ședință a tribunalului a avut loc în octombrie 2015, iar de atunci și până în prezent părțile au depus mai multe documente, memorii și pledoarii pentru a-și susține cauza.
Hidroelectrica a cerut prima oară intrarea în insolvență în iunie 2012, iar ulterior, în august, administratorul judiciar a reziliat unilateral mai multe contracte de vânzare de energie pe termen lung semnate cu firme de trading, dar și cu clienți industriali, contracte considerate păguboase pentru companie și pentru statul român, din cauza prețului de vânzare, considerat a fi mult sub cel al pieței, și a clauzelor dezavantajoase pentru producătorul hidro.
Printre contractele reziliate se numărau și cele cu Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries, valabile până în 2018 la preț fix de vânzare, indiferent de evoluția cotațiilor pe piața de energie. Prin prisma cantităților de energie contractate, Alpiq era, prin cele două subsidiare locale, al doilea client ca importanță al Hidroelectrica, după Alro Slatina.
Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. Contractul dintre Hidroelectrica și Alpiq RomEnergie, derulat între 2008 și 2012, a condus la prejudicii de 427,24 milioane lei, iar cel cu Alpiq RomIndustries, valabil între 2006 și 2012, de 422,03 milioane lei, se arată în documentul citat. Traderii au contestat în justiție rezilierea contractelor pe termen lung cu Hidroelectrica, însă toate acțiunile lor au fost respinse de instanțele românești.
Pe de altă parte, în iunie 2015, Comisia Europeană a decis, în urma finalizării unei investigații declanșate în aprilie 2012, că mai multe contracte de vânzare de energie semnate de Hidroelectrica cu firme de trading și clienți industriali, inclusiv cele cu subsidiarele Alpiq, în care se suspecta favorizarea ilegală a cumpărătorilor, nu au reprezentat ajutoare de stat.
Profit.ro organizează, în 15 mai, la Hotel Intercontinental, cu începere de la ora 9.00, Profit Energy.forum, un eveniment în care sunt invitați reprezentanții autorităților și asociațiilor de reglementare din domeniul energiei, șefi de companii care activează în sectorul energetic, avocați și consultanți, pentru a dezbate provocările actuale și viitorul sectoarelor energetice. Pentru detalii și înregistrări, AICI.
