Rezultatele 1 - 25 din 26 pentru "rusia gaze marea neagra"

Nave rusești de război s-au apropiat vara trecută periculos de mult de platforma petrolieră Ana, parte a exploatării offshore de gaze naturale Midia, cea mai nouă din Marea Neagră românească, operată de compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG) din grupul Carlyle, iar în apropiere a fost descoperită și o mină maritimă, care a explodat fără a face victime sau pagube materiale, se afirmă într-un documentar despre proiectul Midia, lansat recent de postul franco-german de televiziune ARTE.

Forțelor Navale Române au transmis, în ziua anunțului demarării producției de gaze naturale în perimetrul offshore Midia, concesionat de Black Sea Oil&Gas (BSOG), Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, că spațiul naval, maritim și fluvial al României este monitorizat permanent de nave militare și de structuri specializate ale Forțelor Navale, în colaborare cu alte instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Citatul-parafrază din Ion Creangă cu care ministrul Energiei, Virgil Popescu, a răspuns în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea finală pe modificarea Legii offshore, acuzațiilor de "hoție" venite din partea liderului AUR, George Simion: "Pașol na turbinca, Iuri!".

Black Sea Oil&Gas (BSOG) a încheiat un memorandum de înțelegere cu rușii de la Lukoil cu privire la efectuarea de lucrări în vederea conectării zăcământului de gaze descoperit de ruși pe perimetrul offshore Trident, concesiune deținută de ei în parteneriat cu Romgaz, la instalațiile de explorare și producție ale proiectului de dezvoltare Midia al BSOG.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea de aprobare a ordonanței de urgență de modificare a Legii petrolului emisă de Guvern în urmă cu un an, prin care, invocându-se legislația UE, se conferă Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de securitate națională. Astfel, au fost eliminate amendamentele introduse în 2020 la OUG de către un deputat al minorității sârbe, prin care se încerca rezolvarea unei probleme cu care se confruntă mai multe companii locale de țiței și gaze, respectiv refuzul unor proprietari de terenuri aflate în interiorul perimetrelor petroliere concesionate de stat petroliștilor de a le permite concesionarilor accesul pe acestea în vederea derulării de lucrări de prospectare geologică și geofizică.

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat în unanimitate și fără modificări Legea de aprobare a ordonanței de urgență de modificare a Legii petrolului emisă de Guvern în urmă cu un an, prin care, invocându-se legislația UE, se conferă Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de securitate națională.

Comisiile reunite de Industrii și Mediu ale Camerei Deputaților au decis trimiterea spre aprobare plenului Camerei fără modificări a ordonanței de urgență de modificare a Legii petrolului adoptate de Guvern în urmă cu un an prin care, invocându-se legislația UE, se conferă Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de securitate națională. Membrii Comisiilor au eliminat prin vot amendamentele introduse în 2020 la OUG de către un deputat al minorității sârbe, prin care se încerca rezolvarea unei probleme cu care se confruntă mai multe companii locale de țiței și gaze, respectiv refuzul unor proprietari de terenuri aflate în interiorul perimetrelor petroliere concesionate de stat petroliștilor de a le permite concesionarilor accesul pe acestea în vederea derulării de lucrări de prospectare geologică și geofizică.

Guvernul a pregătit un proiect de ordonanță de urgență de modificare a Legii petrolului prin care, invocând legislația UE, vrea să confere Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) autoritatea de a refuza încheierea de noi acorduri de concesiune de perimetre petroliere, precum și de a rezilia astfel de acorduri aflate în prezent în vigoare, din rațiuni de siguranță națională.

CEO-ul OMV, Rainer Seele, a fost întrebat la recenta teleconferință cu analiștii piețelor financiare dedicată rezultatelor companiei pe primul semestru al anului despre evoluția negocierilor cu Guvernul privind fiscalitatea gazelor din Marea Neagră și dacă are vreun comentariu cu privire la recentele informații venite din România despre faptul că ExxonMobil ar putea lua în calcul retragerea din proiectul Neptun Deep.

Compania nu s-a implicat public deloc în dezbaterile și polemicile cu privire la forma finală a Legii offshore, adoptată anul trecut de Parlament și față de care ExxonMobil, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas și-au exprimat în repetate rânduri nemulțumirea, atât cu privire la aspectele fiscale, cât și în ceea ce privește obligația de a tranzacționa pe bursa românească jumătate din viitoarea producție din Marea Neagră.

Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.

Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.

Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.

Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, susține că gazele rusești, provenite de la gigantul rus de stat Gazprom, cu care OMV are o relație tradițională, veche de peste 50 de ani, sunt cea mai de încredere sursă de aprovizionare a continentului "pe care ne-o putem imagina" și că, "pentru asigurarea securității alimentării sale cu gaze, Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia". Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.

Luna trecută se avea în vedere doar prelungirea perioadei de explorare inițială a perimetrului Neptun Deep, cu încă două faze de extindere opționale suplimentare, fără prelungirea duratei acordului de concesiune ca atare. Asta după ce decizia finală de investiție în proiect a companiilor concesionare, care ar fi trebuit adoptată anul acesta, a fost amânată.

După cum arăta Profit.ro într-o analiză din vară, proiectele Rusiei de construire de conducte internaționale care să asigure noi rute pentru transportul exporturilor de gaze naturale ale gigantului Gazprom către clienții din Europa, prin ocolirea conductelor magistrale ale Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict din 2014, de la anexarea peninsulei Crimeea, ar putea afecta și România. Încasările de la Gazprom din tarife de tranzit către sudul Europei al gazelor rusești intrate în țară din Ucraina reprezintă aproape o cincime din rulajul Transgaz.

Exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră ar putea face ca România să devină cel mai mare producător din Uniunea Europeană, în condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniune, însă în niciun caz țara nu poate concura Rusia pe această piață, a declarat, la Profit Energy.forum, ministrul Energiei, Anton Anton.

În vara anului trecut, ExxonMobil a fost amendată cu 2 milioane dolari de către Trezoreria de la Washington pentru încălcarea în 2014, în mandatul de CEO al fostului secretar de stat american Rex Tillerson, a sancțiunilor dictate de SUA împotriva Rusiei după anexarea de către Kremlin a peninsulei Crimeea de la Ucraina, prin colaborarea cu o companie rusă al cărei șef este vizat direct și explicit de sancțiunile americane, ca oficial al statului rus care a contribuit la criza ucraineană.

Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.

Liderul PSD și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea a declarat la Parlament, presat de ziariști cu întrebări despre ipoteza modificării Codului Penal "cu dedicație" pentru dosarele în care este implicat, că îl preocupă mult mai mult proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră și a sugerat că unele "servicii" și "interese majore" străine subminează demersul.

Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.

Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, cu 58,5% din acțiuni, vrea să construiască un al treilea punct de interconectare al sistemului românesc de transport cu cel al Ucrainei, pe lângă cele istorice deja existente Orlovka-Isaccea și Tekovo-Medieșu Aurit, valoarea totală a investiției fiind estimată la 125 milioane euro.

"Vă reamintesc că România nu-și poate acoperi consumul de gaze naturale din producția internă în perioadele de vârf de consum și că depindem de o singură sursă de import gaze naturale, respectiv Gazprom. Exportul de gaze naturale din producția internă mărește dependența de importul gazelor naturale de la Gazprom", i-a scris Iancu șefului său Liviu Dragnea, solicitându-i să ceară CSAT să analizeze problema.

Anunțul Transgaz vine după ce publicația icis.com a scris că operatorul ungar de transport al gazelor naturale, FGSZ, a decis ca conducta internațională BRUA să se oprească în Ungaria, fără să mai fie construită secțiunea care ar face inteconectarea cu sistemul de transport gaze al Austriei.

Încălcarea s-ar fi produs prin faptul că mai mulți manageri de top ai Exxon și-au pus semnătura pe o serie de contracte vizând proiecte comune de exploatare de zăcăminte de țiței și gaze în Rusia cu compania petrolieră rusă de stat Rosneft alături de cea a șefului Rosneft, Igor Sechin, apropiat al președintelui Vladimir Putin și vizat direct și explicit de sancțiunile americane, ca oficial al statului rus care a contribuit la criza ucraineană.