Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, controlat de statul român prin Ministerul Economiei cu peste 58% din acțiuni, vrea să contracteze încă un credit de la bănci, în valoare de 186 milioane, pentru finanțarea lucrărilor la etapa 1 a proiectului conductei internaționale BRUA, lucrări care au debutat luna trecută.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Asta în condițiile în care există incertitudini mari cu privire la rostul acestui gazoduct, dat fiind că factorii de decizie și companiile petroliere nu s-au pus încă de acord asupra fiscalității care va fi aplicată extracției de gaze din Marea Neagră, una dintre principalele surse de alimentare ale noii conducte, concesionarii offshore neluând încă deciziile finale de investiție. Mai mult, Guvernul a anunțat recent că vrea să plafoneze prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh. În prezent, gazele din producția internă onshore se vând cu circa 75-78 lei/MWh.
Astfel, Transgaz vrea să lanseze o procedură de negociere competitivă cu instituțiile financiare interesate pentru a accesa un împrumut de 186 milioane lei, împărțit în 2 loturi a câte 93 milioane lei, cu termen de rambursare de 13 sau 15 ani.
Operatorul vrea ca împrumutul să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.
Creditul face parte dintr-un mix de finanțare avut în vedere de Transgaz, necesar pentru derularea proiectului BRUA, iar deadline-ul de depunere a ofertelor a fost setat pentru finalul lunii.
Transgaz a obținut deja, în februarie anul acesta, un credit de 278 milioane lei (60 milioane euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), tot pentru BRUA. De asemenea, la finalul anului trecut, Banca Europeană de Investiții (BEI) a anunțat că va acorda primul său credit în lei către o companie din România, respectiv un împrumut echivalent cu 50 de milioane de euro către Transgaz, pentru finanțarea lucrărilor la BRUA.
Agenția internațională de evaluare Standard&Poor’s a decis recent să modifice perspectiva ratingului de credit al Transgaz de la "stabilă" la "negativă". Printre motivele retrogradării de perspectivă s-au numărat "posibilele presiuni privind lichiditatea și incertitudini pe termen lung legate de poziția afacerii de transport gaze a Transgaz, având în vedere modificările potențiale ale rutelor principale de transport gaze din Europa Centrală și de Est dacă fluxul fizic al gazelor rusești prin Ucraina este înlocuit cu noi rute", potrivit S&P. De altfel, în ultimul raport anual al Transgaz, la capitolul cu privire la managementul riscului, printre riscurile legate de sectorul gazelor este enumerat și "impactul proiectelor concurente asupra activității de transport internațional de gaze naturale".
Principala cauză a modificării negative a perspectivei ratingului de credit al Transgaz de către S&P a fost "posibilitatea de diminuare a performanței financiare a companiei în următorii doi ani, cu scăderea substanțială a raportului fonduri din activități operaționale/datorii sub 30%", ca urmare a masivelor cheltuieli de capital presupuse de construirea secțiunii românești a conductei internaționale BRUA.
Pe lângă necesarul mare de investiții pentru BRUA, Transgaz se confruntă și cu pretențiile tot mai mari la dividende ale acționarului său majoritar, Ministerul Economiei. De exemplu, anul acesta, compania trebuie să cedeze ca dividende peste jumătate de miliard de lei.
"Perspectiva de rating a Transgaz se va revizui la stabil dacă parametrii de credit ai companiei pentru perioada următoare se vor redresa, cu raportul fonduri din activități operaționale/datorii de aproximativ 30%. Aceasta ar putea rezulta din: finalizarea cu succes a proiectului BRUA Faza 1 și includerea acestuia în veniturile reglementate, din capex (cheltuieli de capital – n.r.) mai mic decât cel estimat în prezent, din diminuarea plății dividendelor sau alte măsuri de susținere din partea acționarilor", a mai apreciat agenția de rating.
Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad.
Noul gazoduct va avea o capacitate maximă de livrare de gaze de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria. Proiectul este vital și pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Costurile totale ale BRUA sunt estimate la 548 milioane euro, din care 179 milioane euro provin dintr-un grant nerambursabil acordat de către Comisia Europeană.
