Profitul net al Nuclearelectrica a crescut cu 88,68% în primul trimestru al anului, la 66,861 milioane lei, în condițiile în care reducerea cheltuielilor din exploatare ale companiei, inclusiv grație eliminării obligației de plată a impozitului pe construcții speciale, așa-numita "taxă de stâlp", pentru cele 2 reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă, a fost mai amplă decât scăderea veniturilor Nuclearelectrica.
Conducerea Companiei Naționale a Uraniului (CNU) a informat Ministerul Energiei că a întreprins demersuri pentru a încheia anul acesta un nou contract de livrare de octoxid de uraniu către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), ceea ce ar reprezenta o gură de oxigen pentru CNU, companie aflată într-o situație financiară extrem de dificilă.
Camera Deputaților a respins legea care stabilește pensii speciale pentru aleșii locali, după ce Curtea Constituțională, la sesizarea Guvernului, a decis că dispozițiile legii sunt neconstituționale. Guvernul a calculat că ar fi nevoie de 400 milioane lei anual pentru cel puțin 16.300 de pensii speciale.
Curtea de Conturi a constatat că Oil Terminal, companie controlată de statul român, a omis să plătească, în perioada 2014-2015, impozit pe construcții speciale și impozit local pentru un număr de 570 de clădiri aflate în patrimoniul său, înregistrându-le în contabilitate fără valoare, deși le utiliza pentru obținerea de beneficii economice, a anunțat Oil Terminal, într-o informare remisă Bursei de Valori București.
Noul Cod Fiscal, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, a eliminat exceptarea centralelor convenționale producătoare de energie electrică de la obligația de plată a impozitului local pe clădiri nerezidențiale, astfel că, începând de anul acesta, companiile energetice nu mai datorează impozit pe construcții speciale pentru clădirile centralelor, așa-numita "taxă de stâlp", încasată la bugetul de stat, ci impozit local pe clădiri, perceput de autoritățile locale pe raza cărora se află clădirile supuse impozitării.
Pensia medie în sistemul public s-a situat anul trecut la 839 lei, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, care arată că 17% dintre vârstnici ar avea mai puțin de 400 lei, dacă nu ar primi indemnizație socială de completare, până la această sumă, din partea statului.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri că sunt neconstituționale dispozițiile privind pensiile speciale pentru aleșii locali, după ce a admis sesizarea Guvernului.
Guvernul anunță că a sesizat Curtea Constituțională asupra Legii adoptate recent de Parlament privind pensiile speciale ale aleșilor locali, arătând că privilegiile acordate generează un deficit bugetar de minimum 395 milioane lei, care poate agrava stabilitatea cadrului fiscal. Sesizarea a fost însă formulată după ce, la dezbaterea legii, Guvernul a evitat să se pronunțe și a lăsat Parlamentul să decidă, ceea ce i-a atras critici din partea opiniei publice.
Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul privind promulgarea legii privind indemnizațiile speciale pentru limita de vârstă a parlamentar.
UPDATE: Tot luni, parlamentarii au aprobat și un proiect de lege în baza căruia aleșii locali condamnați la închisoare nu cu executare, ci doar cu suspendare, își pot continua mandatul. Primarii nu își vor putea continua mandantul însă dacă sunt condamnați pentru fapte de corupție, chiar dacă decizia instanței este cu suspendare.
Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care fusese adoptat tacit de Camera Deputaților și care prevede că primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene vor primi indemnizații speciale dacă au ocupat una dintre aceste funcții timp de cel puțin doi ani.
Eliminarea taxei pe stâlp nu este văzută cu ochi buni de șeful băncii centrale, Mugur Isărescu, mai ales că BNR estimează o reducere medie de 6% a prețului benzinei după relaxarea fiscală de anul viitor.