Ministerul Finanțelor discută cu băncile modificarea formulei de calcul al ROBOR în funcție de tranzacții și nu de cotații, cum este în prezent, urmând ca o schimbare a acestei formule să se aplice și contractelor aflate acum în derulare, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Dobânzile la creditele în derulare, în cazul în care s-ar înlocui indicele actual ROBOR cu cel modificat, ar putea scădea.
Prevederile din OUG 114 referitoare la taxa pe activele bancare vor fi modificate de Guvern prin ordonanță de urgență, nemaiașteptând finalizarea dezbaterilor în Parlament unde unde actul normativ este trimis pentru aprobare, rezultă din mesajul transmis astăzi de premierul Viorica Dăncilă în Parlament. În cazul taxei pe active, în lipsa unei modificări prin OUG, aplicarea ar urma să se facă chiar de luna viitoare, când băncile ar trebui să plătească partea datorată pe primul trimestru din 2019.
Ordonanța de urgență 114/2018, prin care Guvernul a introdus, fără consultare publică, o serie de taxe în domeniile bancar, energetic și de comunicații, este astăzi adoptată tacit de Senat, după cum a solicitat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Mediul de afaceri a transmis însă Parlamentului o serie de propuneri de amendare a OUG 114, care se află în prezent în negociere cu partidele de guvernământ și pe care Profit.ro le prezintă în execlusivitate. Printre propunerile de amendamente se numără eliminarea raportării la Robor a taxei pe activele financiare ale băncilor și excluderea mai multor categorii de active, plafonarea prețului la energie doar pentru consumatori vulnerabili, diminuarea taxei pe cifra de afaceri din energie și comunicații, modificări în construcții sau un alt mod de calcul pentru capitalul social minim impus administratorilor fondurilor de pensii de la Pilonul II.
Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Guvernul analizează propunerea avansată în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială cu privire la modificarea taxei impuse băncilor în funcție de nivelul Robor, urmând să discute cu sectorul bancher posibile modificări ale Ordonanței de urgență nr. 114/ 2018 în ce privește indicele de referință al taxei, dar și cu privire la care anume active financiare vor fi taxate și chiar cu privire la nivelul taxei impuse băncilor.
Grupul interinstituțional de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Băncii Naționale a României și-a încheiat activitatea, prezentând azi concluziile referitoare la OUG nr. 114/2018, în ședința Consiliul general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Rezultatul discuțiilor a fost prezentat public prin cel mai ambiguu comunicat, care nu mai face nicio referire la legarea taxei de ROBOR, rupere cerută expres de BNR, și vorbește de identificarea unor “soluții de posibile scenarii de adaptare” a OUG 114, fără nicio altă informație concretă.
Taxa impusă băncilor prin OUG 114 ar putea fi modificată, pe de o parte, din perspectiva modului de calculare a ROBOR, astfel încât să reprezinte media tranzacțiilor bancare, și nu rezultatul ședinței de fixing, cât și din perspectiva taxării activelor pentru a pune presiune pe dobânzile la credite.
Pe 15 ianuarie, Profit.ro scria în exclusivitate că BCE analiza la acel moment prevederile OUG 114 și urma să decidă dacă va publica un aviz asupra noii taxe bancare, în condițiile în care Guvernul nu îi înaintase o solicitare în acest sens înainte de adoptarea OUG. "BCE nu a fost consultată asupra acestui subiect, dar analizează în prezent cazul și va decide dacă va publica sau nu un aviz", declarau luna trecută surse apropiate situației, pentru Profit.ro.
Banca Națională a României discută cu Guvernul mai multe variante prin care taxa bancară să fie modificată. Este analizată inclusiv o nouă formulă de calcul a indicelui ROBOR, bazată pe tranzacții, nu pe cotații și o variantă este taxarea băncilor în funcție de marja netă, spune prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că este imperativă dezlegarea taxei de ROBOR, fiind un atac la independența BNR, dar a solicitat și scoaterea titlurilor de stat, a creditelor Prima Casă și a rezervelor minime obligatorii din baza impozabilă. Președintele Senatului și al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că formula curentă a taxei „nu este de dorit”.
Banca Națională a României cere ca taxa pe activele bancare să fie ruptă, în totalitate, de indicele ROBOR, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El arată că acest lucru nu poate fi discutat și că legarea taxei de piața monetară poate afecta capacitatea BNR de a apăra leul și de a folosi politica monetară.
Directorul executiv al BRD Societe Generale spune că toate țările caută să înlocuiască indicatorii pieței interbancare – cum este ROBOR -, dar că până acum nu au găsit o soluție. ROBOR a intrat sub tirul alianței de guvernare PSD/ALDE, după creșterile din ultimul an și jumătate, băncile, inclusiv banca centrală, fiind acuzate de manipulare. Darius Vâlcov, consilier al premierului, a cerut chiar eliminarea acestui indicator pe care se bazează calculul dobânzilor variabile în contractele de credit.
Consiliul de Administrație al BNR a menținut astăzi rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an. Neschimbate au rămas și dobânzile pentru facilitatea de depozit, la 1,5%, și pentru cea de creditare (3,5%), precum și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obilgatorii aplicabile pasivelor în lei și valută ale băncilor. Analiștii intervievați de Bloomberg anticipează menținerea dobânzii cheie în România la 2,5% pentru încă 5 ședințe de politică monetară consecutive, în contextul unei "paralizii" generate de noua taxă pe activele bancare.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.
Erste Group consideră că avansul veniturilor fiscale cu 7,5 miliarde de lei în 2019 este supra-optimist și ascunde, în fapt, veniturile pe care Guvernul le va obține din taxa pe activele bancare precum și dintr-o modificare majoră în industria de pensii private.
Noua taxă pe activele bancare anunțată de Guvernul României nu va împiedica grupul austriac Erste, proprietarul BCR, să obțină profit pe piața locală, susține CEO-ul Andreas Treichl. În același timp, CEO-ul Erste nu crede că taxa va rămâne mult timp în actuala formă.
Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Ungaria, au solicitat și au primit, înainte de adoptare, avize BCE asupra actelor normative prin care au instituit la rândul lor taxe pe activele băncilor, în 2016 și 2010. BCE se poate sesiza și din oficiu și poate emite avize consultative asupra proiectelor de reglementare care intră în atribuțiile sale fără să fie consultată în prealabil de autoritățile naționale din UE, așa cum s-a întâmplat în decembrie 2015 cu draftul Legii românești a dării în plată, care la momentul emiterii avizului fusese deja adoptat de Camera Deputaților și aștepta promulgarea.
Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că taxarea activelor bancare în funcție de nivelul dobânzilor din piața interbancară nu va afecta independența BNR ci eficiența politicii monetare, lucru ce nu va ajuta Guvernul.
ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) este ruda mai săracă a LIBOR (London Interbank Offered Rate) și EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) din moment ce e folosită ca mijloc pentru a alimenta bugetul politizat al statului, prin intermediul taxei pe lăcomie. Și a fost considerată o mare victorie că respectiva taxă se va impune ca o marjă din activele băncilor doar dacă ROBOR depășește 2%, nu 1,5% - cum s-a vorbit inițial, adică cei care au negociat s-au bucurat că sunt mai puțin afectați de nivel, nu că taxa e arbitrară și băncile care stabilesc LIBOR și EURIBOR nu plătesc așa ceva.
Taxa pe activele băncilor a fost avizată de Guvern, activele urmând să fie taxate începând de la un nivel al Robor de 2%, a anunțat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Activele băncilor vor fi impozitate dacă nivelul Robor va depăși nivelul de 2% a anunțat, vineri, premierul Viorica Dăncilă într-o ședință de guvern în care a fost aprobată ordonanța cu ample măsuri fiscale anunțată în această săptămână. În proiectul prezentat marți, activele băncilor ar fi urmată să fie taxate începând de la un nivel al Robor de 1,5%.
Sistemul bancar acuză Guvernul, într-o scrisoare deschisă, că induce în eroare opinia publică prin declarațiile recente și că riscă să grăbească intrarea în recesiune economică a țării prin noua taxă pe activele bancare și inițiativele legislative adoptate de Parlament.
Măsurile fiscale anunțate de Guvern vor avea un efect disruptiv asupra sistemului financiar și a sectoarelor de energie, utilități și telecom, arată o analiză a BCR. Totodată, măsura stabilirii taxei bancare de variația indicelui ROBOR are putea avea consecințe asupra controlului politicii monetare de către Banca Națională a României.
Asociațiile bancare, alături de alte 10 instituții din industria financiară, arată, într-o scrisoare deschisă, că sunt profund îngrijorate de modificările fiscale propuse de Guvern și de inițiativele legislative adoptate de Parlament, care vor afecta semnificativ dezvoltarea economică a României, vor duce la restrângerea creditării și la creșterea costurilor cu finanțarea. Semnatarii scrisorii cer realizarea unui studiu de impact prin care să fie evaluat impactul fiscalității, cumulat cu aplicarea legilor votate de Parlament, precum cele referitoare la plafonarea dobânzilor, limitarea sumelor recuperate din creanțe cesionate sau eliminarea titlului executoriu aferent contractelor de credit.