Comisia Națională de Prognoză (CNP) estimează o creștere economică de 5,5% în 2018 și un avans de 6,1% în acest an, revizuită în sus față de ultimele estimări. Comisia vede și un PIB nominal mai mare anul viitor față de prognoza anterioară, ceea ce permite guvernului să angajeze cheltuieli mai mari în proiectul de buget. Totodată, datele privind salariile brute pe anul viitor sunt trecute cu o majorare foarte mare, incluzând transferul contribuțiilor sociale la angajat, prevăzute în proiectul de modificare a Codului Fiscal, deși până acum Guvernul nu a adoptat modificări în acest sens și nici nu a prezentat o variantă care să oblige angajatorii să majoreze salariile brute ale angajaților pentru a nu scădea netul.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
O ședință extraordinară de guvern a fost programată pentru astăzi, președintele Klaus Iohannis cerând însă ieri Guvernului să renunțe la transferul contribuțiilor către angajați.
CNP estimează un nivel al Produsului Intern Brut de 842,5 miliarde de lei în 2017, cu o creștere reală de 6,1% față de 2016. Astfel, a fost revizuită estimarea de 837,1 miliarde de lei (creștere de 5,6%) din varianta preliminară de toamnă, publicată în septembrie.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Pentru 2018, Comisia de Prognoză a menținut aceeași estimare privind creșterea reală, la 5,5%, dar baza mai mare din 2017 face ca volumul PIB să fie mai mare cu 6,2 miliarde de lei la 907,9 miliarde de lei. Comisia estimează că deflatorul PIB, care măsoară evoluția prețurilor produselor noi din economie, va fi de 2,1%, de la 4,2% în 2017. Un deflator mai mic înseamnă o creștere reală mai mare la aceeași variație a volumului PIB.
CNP păstrează estimările din septembrie privind creșterea valorii adăugate brute pe sectoare. Astfel industria ar urma să crească cu 5,7%, agricultura cu 1,9%, construcțiile cu 7% și serviciile cu 5,7%.
Pe partea de utilizare, consumul final ar urma să aducă 5,8% în plus, ca urmare a unui avans al consumului gospodăriilor de 6,2% - revizuit în sus cu 0,2 puncte procentuale – față de estimarea din septembrie -, la care se adaugă consumul administrației publice de 3%. CNP a revizuit în sus estimarea pentru 2017 privind creșterea consumului la 7,7%, de la 7,3% în estimarea anterioară.
Formarea brută de capital fix – investițiile în economie – este estimată de CNP să crească cu un ritm alert de 7,9% anul viitor, în timp ce pentru 2017 a fost revizuită în jos de la 4% la 2%, în condițiile în care statul a orientat banii de investiții către cheltuielile de personal și asistență socială în acest an.
De altfel, CNP estimează că din creșterea de 5,5% din 2018, investițiile vor contribui cu 1,7 puncte procentuale, consumul final cu 4,5 pp și exportul net va avea un efect negativ de 0,7 pp. În 2017, formarea brută de capital fix e așteptată să aducă 0,8 pp la creșterea economică, consumul 5,9 pp și exportul net să scadă 0,6 pp.
CNP vede exporturi de 67,3 miliarde de euro în 2018 (în creștere cu 7,6% de la 62,5 miliarde în 2017) și importuri în creștere cu peste 500 de milioane de euro la 81,6 miliarde de euro (plus 8,7% de la 75 de miliarde de euro în 2017). Soldul balanței comerciale și-ar adânci deficitul de la 6,8% din PIB în 2017 la 7,2% din PIB (-6,9% din PIB în estimarea din septembrie).
Pe de altă parte, contului curent își va micșora ușor deficitul față de acest an în termeni nominali la 5,18 miliarde de lei (2,6% din PIB). CNP estimează că deteriorarea suplimentară a balanței de bunuri va fi “compensată” de un deficit mai mic, la 4,15 miliarde de euro decât în 2017 (și în prognoza de toamnă – 4,6 miliarde de euro) a balanței veniturilor primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană.
Comisia condusă de Ion Ghizdeanu așteaptă o creștere chiar mai mare a numărului mediu de angajați din economie decât cea din 2017, cu un avans de 4,2% până la 5,13 milioane, de la 4,93 de milioane în 2017 și 4,76 de milioane în 2016.
Salariul mediu brut ar urma să crească la 4.162 de lei, de la 3.230 de lei, în condițiile în care angajatorii vor majora salariile brute pentru a nu scădea netul angajaților când contribuțiile vor trece integral în sarcina acestora din urmă. Ipoteza după care lucrează CNP nu este încă legiferată. Dacă pentru transferul contribuțiilor există măcar prevederi în proiectul de modificare a Codului Fiscal, pus în dezbatere săptămâna trecută, pentru obligarea angajatorilor de a majora salariile brute prevăzute în contractele de muncă nu există nici măcar un proiect, doar declarații ale guvernanților.
În cazul sectorului bugetar, potrivit prognozei CNP, salariul mediu brut ar urma să ajungă anul viitor la 5.257 de lei, de la 3.932 de lei în 2017, iar în sectorul privat la 3.923 de lei de la 3.071 de lei anul acesta.
“Seriile de date pentru câștigul salarial mediu brut lunar de până în anul 2017 nu sunt comparabile cu prognoza pentru perioada 2018-2021; prognoza include transferul contribuțiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat”, menționează CNP.
Salariul net ar urma să crească cu 11% anul viitor la 2.614 lei, după un avans de 15,1 în 2017. Față de septembrie, CNP a mai pus încă 74 de lei la leafa medie netă.
Comisia estimează o inflație de 2,6% anul viitor, de la 2,2% în 2017, rectificată în sus cu 0,3 pp față de septembrie. CNP este mai optimistă decât Banca Națională a României, care vede o inflație de 3,2% la finele anului viitor.
Leul ar urma să se aprecieze ușor față de euro, estimează CNP, care vede o medie anuală de 4,55 lei/euro anul viitor, de la 4,56 în 2017. În prezent, euro se tranzacționează în pragul de 4,6 lei/euro.
