Comisia Europeană reclamă la Bruxelles: România nu a luat măsuri pentru corectarea abaterilor bugetare și ignoră constant prevederile cadrului fiscal. Reforma sistemului de pensii a fost inversată

Comisia Europeană reclamă la Bruxelles: România nu a luat măsuri pentru corectarea abaterilor bugetare și ignoră constant prevederile cadrului fiscal. Reforma sistemului de pensii a fost inversată
scris 5 iun 2019

Comisia Europeană atrage atenția că România a înregistrat, în 2018, o abatere semnificativă de la traiectoria necesară pentru atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu și nu a respectat recomandările Consiliului Europei pentru corectarea abaterilor bugetare se,mnificative. Astfel, Comisia recomandă Consiliului UE să emită o decizie pentru măsuri ineficiente în cazul României și o recomandare pentru adoptarea unor măsuri în 2019-2020, astfel încât abaterile de la obiectivul bugetar pe termen mediu să fie corectate.

"La planificarea bugetului său, România nu ține seama în mod constant de prevederile înscrise în cadrul său fiscal-bugetar. Regula privind deficitul structural la nivel național impune respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu sau convergența către acest obiectiv, și anume un deficit structural care să nu depășească 1% din PIB. În 2016, România s-a abătut de la obiectivul bugetar pe termen mediu și se află, de atunci, pe o traiectorie divergentă, nerespectând regula privind deficitul național. Cele două rectificări ale bugetului pentru 2018 adoptate în toamna anului 2018 s-au abătut din nou de la mai multe reguli auxiliare care interzic creșterea plafoanelor de deficit și  de cheltuieli în timpul unui exercițiu bugetar aflat în curs. Bugetul pentru 2019, adoptat de Guvern în februarie 2019 și aprobat de Parlament în martie, s-a abătut din nou de la mai multe reguli fiscal-bugetare, inclusiv de la regula privind deficitul structural. În plus, la fel ca în anii precedenți, autoritățile nu au trimis Parlamentului, până la termenul prevăzut de lege, și anume luna august, o actualizare a strategiei fiscal-bugetare pe termen mediu, subminând astfel rolul de orientare al acestuia. De semenea, tot ca în anii anteriori, autoritățile nu și-au respectat obligația de a semna o declarație în care să se angajeze că bugetul pentru 2019 și strategia fiscal-bugetară respectă regulile fiscal-bugetare și principiile responsabilității fiscal-bugetare.", spun reprezentanții CE.

"Reforma sistemului de pensii introdusă în 2008 a fost inversată treptat. După amânarea repetată a majorării contribuțiilor către fondurile de pensii de Pilon II, care ar fi trebuit să ajungă la 6% din salariile brute până în 2016, contribuțiile au fost reduse la 3,75% în 2018.Fondurile de pensii de PIlon II au fost slăbite în continuare de un set de măsuri adoptat de guverm prin ordonanță de urgență la finele lui 2018. Contribuțiile la aceste fonduri au fost transformate în opționale după o perioadă minimă de contribuții de 5 ani. Cerințele minime de capital pentru companiile care administrează fondurile de pensii au fost majorate semnificativ, generând riscul ca unele companii să iasă de pe piața din România", adaugă Comisia.

EXCLUSIV Cheltuielile României cu fantoma socialistă Krivoi Rog cresc cu 50%. Nicio soluție la orizont. Statul datorează bani și pentru 40 de tiruri cu calculatoare Felix care n-au mai ajuns niciodată în Ucraina CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Cheltuielile României cu fantoma socialistă Krivoi Rog cresc cu 50%. Nicio soluție la orizont. Statul datorează bani și pentru 40 de tiruri cu calculatoare Felix care n-au mai ajuns niciodată în Ucraina

În prezent, Guvernul discută o nouă ordonanță de urgență care modifică legea de funcționare a pensiilor administrate privat. Cerințele de capital pentru administratorii din Pilonul 2, crescute de 11 ori prin OUG 114 și amânate până la finele lunii mai, sunt reduse în noua formulă și amânate din nou pentru 31 decembrie.

În iunie 2018, Consiliul a adresat României recomandarea să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 3,3 % în 2018 și 5,1 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8 % din PIB în fiecare an. La 4 decembrie 2018, Consiliul a constatat că România nu a luat măsuri eficace pentru a da curs recomandării Consiliului din 22 iunie 2018 și a emis o recomandare revizuită. În noua sa recomandare, Consiliul a solicitat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu va depăși 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB. 

Pe baza datelor privind rezultatul bugetar pe 2018, s-a constatat că România a înregistrat o abatere semnificativă de la ajustarea recomandată în 2018.

"Pe 20 aprilie 2018 după termenul limită stabilit de Consiliu, autoritățile române au trimis un raport cu acțiunile luate ca răspuns la recomandările Consiliului din 4 decembrie 2018. În raport, autoritățile au reiterat că țintele pentru 2019 sunt un deficit total de 2,8% din PIB și o scădere marginală a deficitului strctural. Impactul fiscal al măsurilor raportate este departe de cerințele din recomandarea Consiulului", notează Comisia.

"Respectarea obligațiilor fiscale rămâne scăzută. În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, diferența dintre veniturile care se așteaptă să fie realizate în teorie și veniturile încasate efectiv rămâne foarte mare. Economia informală reprezintă, prin mărimea sa, o provocare suplimentară pentru respectarea obligațiilor fiscale, iar nivelurile ridicate ale muncii nedeclarate privează bugetul de stat de resurse semnificative. În plus, prevalența plăților în numerar facilitează evaziunea fiscală. În cursul anului trecut, România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandarea specifică țării care i-a fost adresată în repetate rânduri de a consolida respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor. Introducerea caselor de
marcat cu jurnal electronic, conectate la sistemul informatic al administrației fiscale avansează destul de încet. Administrația fiscală ia măsuri în vederea instituirii unui sistem de evaluare a riscurilor pentru auditarea contribuabililor", potrvit CE.

Totodată, CE constată că, în pofida îmbunătățirilor recente, sărăcina și inegalitatea veniturilor rămân sporite, iar discrepanțele regionale se adâncesc. "Unul din trei români se confruntă în continuare cu riscul de sărăcie și excluziune socială, cei mai afectați fiind copiii, persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilități și bătrânii. Serviciile sociile au o acoperire și o calitate insuficientă și o distribuție geografică inegală, necorelată cu nevoile specifice ale comunităților", se arată în raportul Comsiei.

În plus potrivit CE, capacitatea de inovare a României rămâne scăzută, iar competitivitatea viitoare este amenințată de decalajul mare dintre întreprinderile cu capital străin și cele naționale în privința productivității și inovării, în condițiile în care investițiile României în cercetare și dezvoltare sunt cele mai scăzute din UE 

Totodată, Comisia Europeană și-a exprimat, din nou, îngrijorările legate de independența justiției în României și progresele țării în lupta anti-corupție.

„Evoluțiile din ultimul an au generat preocupări cu privire la statul de drept și au amplificat îngrijorările serioase deja existente cu privire la durabilitatea și irevesibilitatea progreselor înregistrate anterior de România în ceea ce privește reformarea sistemului judiciar și combaterea corupției la nivel înalt (...)Amendamentele aduse celor trei legi ale justiției conțin o serie de măsuri care slăbesc garanțiile legale privind independența sistemului judiciar. Aceste modificări sunt de natură să submineze atât activitătea de zi cu zi a judecătorilor și a procurorilor, cât și să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar,”, avertizează Comisia.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
comisia europeana
mto
obiectiv bugetar
obiectiv termen mediu