Consiliul Fiscal critică dur rectificarea: Incapacitate de a ține sub control cheltuielile. Derapaj major

Consiliul Fiscal critică dur rectificarea: Incapacitate de a ține sub control cheltuielile. Derapaj major
scris 26 aug 2021

Proiectul de rectificare bugetară slăbește consolidarea bugetară așa cum era anunțată pentru anul 2021, spune Consiliul Fiscal, într-o opinie critică la adresa documentului transmis de Ministerul Finanțelor. Potrivit instituției, se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept explicații principale incapacitatea de a le ține sub control, o subbugetare în construcția bugetară inițială și creșteri de prețuri peste așteptări la bunuri și servicii achiziționate de stat.

Autoritățile trebuie să aibă în vedere următorul aspect: consolidarea bugetară este esențială pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei naționale, pentru stabilitatea economică a României.

Principalele concluzii:

• Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporții (+21,4 miliarde lei) comparativ cu parametrii aprobați prin proiectul de buget, cauzele principale fiind suplimentările la cheltuieli de capital, alte transferuri, bunuri și servicii, cheltuieli de personal și asistență socială. Se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept explicații principale incapacitatea de a le ține sub control, o subbugetare în construcția bugetară inițială și creșteri de prețuri peste așteptări la bunuri și servicii achiziționate de stat, arată Hotnews.

Transilvania Residence: un proiect imobiliar exclusivist în Brașov CITEȘTE ȘI Transilvania Residence: un proiect imobiliar exclusivist în Brașov

• CF identifică o sub-bugetare la nivelul cheltuielilor de asistență socială în cuantum de 0,3 pp din PIB și riscuri de depășire a anvelopei bugetare pentru cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii.

• Considerând nerealizarea probabilă a veniturilor din închirierea benzilor de frecvență 5G și necesarul suplimentar identificat de CF la nivelul cheltuielilor cu asistența socială, rezultă un ecart nefavorabil în cuantum de circa 0,5% din PIB față de noua estimare de deficit bugetar de 7,13% din PIB, care reclamă măsuri suplimentare pentru respectarea acesteia.


Slăbește consolidarea bugetară

• Proiectul de rectificare bugetară slăbește consolidarea bugetară așa cum era anunțată pentru anul 2021. Soliditatea construcției bugetare programate la rectificare este inferioară celei aferente proiectului de buget, chiar dacă nivelul țintit al deficitului bugetar (7,13% din PIB) este apropiat de cel inițial (7,16% din PIB).

• În condițiile evoluției mai favorabile a economiei și a cuantumului mai ridicat al veniturilor provenind din recuperarea impozitelor amânate la plată, un nivel optim și realizabil al țintei de deficit bugetar ar fi trebuit, în opinia CF, să fie, semnificativ sub 7% din PIB - în jurul valorii de 6,5% din PIB. Un asemenea nivel nu este plauzibil să fie atins, dat fiind derapajul major pe partea de cheltuieli bugetare.

• Este de judecat și oportunitatea unor noi cheltuieli de investiții din resurse proprii ale bugetului public în condițiile unui deficit bugetar ridicat și a stringenței consolidării bugetare din următorii ani.

Năsui îi răspunde ministrului Finanțelor: Când e vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară. Dar când e vorba să dăm 50 de miliarde lei baronilor locali și firmelor de partid, nu mai e problemă de buget sau deficit? CITEȘTE ȘI Năsui îi răspunde ministrului Finanțelor: Când e vorba să lăsăm bani românilor care muncesc, e o problemă bugetară. Dar când e vorba să dăm 50 de miliarde lei baronilor locali și firmelor de partid, nu mai e problemă de buget sau deficit?

• Această rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul fiscal, din 2010 până în prezent, prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor și cheltuielilor bugetare (creșterea acestora fiind de aproximativ 4,8% față de valorile propuse anterior). În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate cheltuielilor.

• În condițiile în care o parte a acestor venituri este temporară (cel puțin cele amânate la plată din 2020), iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evoluții economice defavorabile viitoare, la nivel intern și 3 internațional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, finanțează, întro proporție importantă, cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilității poziției fiscale a sectorului public.

• Ajustarea țintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare are o probabilitate de realizare foarte redusă, misiunea consolidării bugetare doar pe cheltuieli putând fi, în anumite condiții, iluzorie, cu efecte adverse în privința sustenabilității finanțelor publice.

Patru lucruri care arată că situația României este problematică

Situația bugetului public din România față de majoritatea țărilor din UE este problematică din mai multe rațiuni:

1. deficit structural de cca 5% din PIB în România la început de pandemie;

2 multe din țările membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, în criza pandemică și, mai mult, au aplicat măsuri temporare, care își epuizează efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit în apropierea celui structural anterior crizei pandemice

3. în cazul României ajustarea fiscală este un proces întins pe mai mulți ani, și are, implicit, un efect de majorare substanțială a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate în creștere;

Finanțele schimbă Codul Fiscal - sunt vizate, printre altele, impozitarea clădirilor cu destinație mixtă, inclusiv activități economice, ale persoanelor fizice, deductibilitatea deprecierii creanțelor CITEȘTE ȘI Finanțele schimbă Codul Fiscal - sunt vizate, printre altele, impozitarea clădirilor cu destinație mixtă, inclusiv activități economice, ale persoanelor fizice, deductibilitatea deprecierii creanțelor

4. lipsa acută de spațiu fiscal (generată și de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia României la riscul de a nu putea interveni în cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern si pe plan internațional – induse de datoriile mari în lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbărilor climatice, tensiuni geopolitice și alte crize etc.

• O înăsprire a politicii monetare interne și pe plan extern, la nivelul principalelor bănci centrale din țările dezvoltate, poate agrava riscurile de finanțare, prin reducerea ofertei de fonduri, creșterea costului acestora și o înrăutățire a percepției în ceea ce privește riscul activelor emise de entitățile/instituțiile românești. Deja sunt semne ale începutului de înăsprire a politicii monetare de către unele bănci centrale importante.

• Experiența națională și internațională arată că realizarea unei consolidări bugetare și ajustări fiscale în condițiile unui set de politici contracționiste (îndeosebi a unei politici monetare restrictive) este mult mai dificilă și dureroasă.

• O ajustare fiscală în ritm insuficient face ca nivelul de deficit necesar stabilizării datoriei publice în PIB să fie din ce în ce mai constrângător, și, totodată, mai greu de realizat pe orizontul de timp programat.


Prin ce se singularizează România în UE

• România se singularizează în regiune, în UE, prin dezechilibre mari ale balanței externe. Datele pe prima jumătate a anului 2021 în ceea ce privește balanța de plăți arată o creștere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, în raport cu cel cumulat în aceeași perioadă a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 mld. euro la 7,0 mld. euro), deficitul de cont curent îndreptându-se probabil către depășirea pragului de 6% din PIB în acest an. Dezechilibrul extern în creștere este determinat, preponderent, de conduita politicii fiscal-bugetare. De aceea, reducerea vulnerabilităților externe, în 4 special prin inversarea conduitei politicii fiscal-bugetare, de la stimulativă la restrictivă, este reclamată și de aceste date.

DOCUMENT Cum vor fi calculate majorările la contractele de lucrări publice, după explozia prețurilor CITEȘTE ȘI DOCUMENT Cum vor fi calculate majorările la contractele de lucrări publice, după explozia prețurilor

• Acoperirea deficitelor din fluxuri prin îndatorare se poate constitui și într-un generator de riscuri pentru sustenabilitatea poziției externe a economiei românești. Din aceste motive, coroborate cu prognoza CNSP a unui deficit extern în reducere semnificativă – dar fără a specifica factorii determinanți – putem conchide că informațiile curente ridică, cu stringență, problema ajustării dezechilibrelor economiei românești.

• Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor fiscale cu câteva procente din PIB - la peste 30% din PIB. Această creștere poate proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării (inclusiv prin digitalizare), lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale, a concurenței fiscale neloiale și a „optimizării” ratelor de impozitare/taxare.


De ce este nevoie pentru o creștere economică reală respectabilă

• Ca să avem o creștere economică reală respectabilă, robustă, este nevoie de atragere masivă de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contracționist al măsurilor de corecție a deficitului bugetar. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranziția verde), pot stimula reforme necesare și creșterea competitivității, pot ajuta corecția macroeconomică. Sunt aspecte ce au fost adesea subliniate în documente ale CF.

• Atragerea de finanțare din resursele U,E care să înlocuiască pe cât posibil din utilizarea resurselor bugetare proprii, ar ajuta la crearea de spațiu fiscal. Atragerea fondurilor europene se constituie într-o condiție sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare și economice sustenabile, care să amelioreze bonitatea financiară a României.

• Analiza de perspectivă a bugetului public trebuie să țină cont de provocări extraordinare, precum impactul schimbărilor climatice, care vor pune presiune mare pe bugetul public. Cu atât mai mult este nevoie de creșterea veniturilor fiscale/bugetare.

• Un impact asupra bugetului public va fi și din cauza situației pe piața autohtonă a energiei (între altele, nevoia de a susține consumatorii vulnerabili).

• Test sever pentru corecția bugetară va fi anul 2022, când se va simți inevitabila reducere a impulsului fiscal în conjuncție cu întărirea politicii monetare, ca și efecte ale derapajului bugetar din acest an. Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie în jur de 3% din PIB în 2024, conform programului de corecție asumat de Guvern și convenit cu CE. În octombrie acest an, Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles un set de măsuri care să concretizeze planul de corecție macroeconomică. Este de amintit că România este sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE).

• Consolidarea bugetară este esențială pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei naționale, pentru stabilitatea economică a României

 

Guvernul a modificat proiectul primei rectificări bugetare din acest an, fiind operate schimbări la ministerele Dezvoltării, Tineretului, Transporturilor.

Sunt alocați și mai puțini bani pentru partide decât se dorea inițial, arată Hotnews.

Administrația Prezidențială primește la fel 12,4 milioane lei

Transilvania Residence: un proiect imobiliar exclusivist în Brașov CITEȘTE ȘI Transilvania Residence: un proiect imobiliar exclusivist în Brașov

Consiliul Concurenței primește acum 2 milioane lei (anterior se dorea 1,5 milioane lei)

Secretariatul General al Guvernului primește 89,9 milioane lei

Ministerul Dezvoltării primește acum 2,39 miliarde lei (anterior era vorba de 2,24 miliarde lei). A crescut suma pentru că s-au alocat locuințelor sociale.

Ministerul Finanțelor +168,8 milioane lei

Ministerul Justiției +13 milioane lei

Ministerul Afacerilor Interne + 29 milioane lei

Ministerul Tineretului și Sportului primește acum 51,1 milioane lei (anterior se dădeau 23,1 milioane lei)

Ministerul Agriculturii +150 milioane lei.

Ministerul Mediului +533,8 milioane lei

RDF Arad a realizat investiții de 5.7 milioane euro în soluții de depozitare, tehnologie și utilaje și vizează să achiziționeze companii cu domenii de activitate conexe CITEȘTE ȘI RDF Arad a realizat investiții de 5.7 milioane euro în soluții de depozitare, tehnologie și utilaje și vizează să achiziționeze companii cu domenii de activitate conexe

Ministerul Transporturilor primește acum 660,6 milioane lei (anterior primea 625,6 milioane lei). Banii în plus ar fi pentru Metrorex.

Ministerul Educației +210 milioane lei

Ministerul Sănătății +3,72 miliarde lei

Ministerul Culturii +12,3 milioane lei

Ministerul Public primește acum 18,8 milioane lei (anterior suma era de 4,3 milioane lei)

Agenția Națională de Integritate +8,75 milioane lei

SRI +116,9 milioane lei

SIE +17,2 milioane lei

STS +41,1 milioane lei

Ministerul Economiei +40,6 milioane lei

Cîțu, explicând neștiința ministrului Finanțelor privind salariul minim: A fost o gafă CITEȘTE ȘI Cîțu, explicând neștiința ministrului Finanțelor privind salariul minim: A fost o gafă

Ministerul Energiei +650,5 milioane lei

Academia Română +22,5 milioane lei

ANSVSA +134,1 milioane lei

Societatea Română de Radiodifuziune +20 milioane lei

TVR +13 milioane lei

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene +760,7 milioane lei

Autoritatea Electorală Permanentă primește acum 1,75 milioane lei (anterior era vorba despre 101,7 milioane lei). Practic au decis să nu mai subvenționeze cu 100 de milioane partidele politice.

Ministerul Finanțelor - Acțiuni generale - de unde se acordă și bani pentru Fondul de rezervă al Guvernului, a fost primește acum 2,9 miliarde lei (anterior primea 3 miliarde lei).

ULTIMA ORĂ Finanțe: Înregistrarea în SPV, obligatorie de la 1 martie 2022 CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Finanțe: Înregistrarea în SPV, obligatorie de la 1 martie 2022

Scăderi

Ministerul Muncii și Protecției Sociale: -2,781 miliarde lei, per sold. Se propune diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 3,319 miliarde lei, în principal ca urmare a creșterii veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii și majorarea transferurilor către bugetul asigurărilor pentru șomaj cu suma de 547,1 milioane lei.
Curtea de Conturi pierde 10 milioane lei
Senatul pierde 1,9 milioane lei

viewscnt
Afla mai multe despre
buget
rectificare