EXCLUSIV Oficial FMI, Washington: Riscul supraîncălzirii economiei României a crescut. Stimulul fiscal ar trebui retras. Apare riscul inflației și acumulării dezechilibrelor externe

Guvernul ar trebui să retragă stimulul fiscal și să reducă deficitul bugetar, în condițiile în care economia crește peste potențial și există riscul aprinderii inflației și al dezechilibrării poziției externe a țării, a declarat, într-o discuție cu Profit.ro, Emil Stavrev, director adjunct al Departamentului European al FMI, responsabil cu economiile emergente

Emil Stavrev s-a aflat la București împreună cu o delegație de la Washington a Fondului, pentru a prezenta, la Banca Națională a României, un raport regional privind starea economiei și reforma în sistemul judiciar.

Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI

Profit.ro a discutat cu oficialul FMI despre starea economiei României și recomandările pe care le are Fondul pentru perioada următoare.

Economia României a crescut cu 8,8% în trimestrul trei, raportat la aceeași perioadă din 2016, cifră record după 2008, care aduce din primele 9 luni la 7% față de aceeași perioadă din 2016, cu mult peste estimările economiștilor și ale Comisiei Europene sau ale FMI de la începutul anului.

„Creșterea economică este peste potențial”, spune Stavrev. „PIB potențial este sub nivelul de dinainte de criză și creșterile salariale au fost foarte ridicate, de două cifre, inclusiv datorită creșterilor semnificative ale salariului minim și în sectorul public”, adaugă oficialul FMI.

CITEȘTE ȘI Frații Micula au vândut SIF Oltenia acțiunile la compania care operează 5 hoteluri din Băile Felix

Estimarea din octombrie a Fondului era revizuită în sus pentru o creștere de 5,5% în acest an, cu circa 1,5 puncte procentuale peste cea potențială, calculată de Fond ca a fi neinflaționistă. FMI își va ajusta prognoza de avans a PIB pentru acest an, după datele recente publicate de Statistică, explică oficialul.

“Ar trebui retras stimulul fiscal, pentru a păzi economia de riscul supraîncălzirii”, spune Stavrev. “Cu această creștere puternică și PIB peste potențial, deficitul nominal de 3% din PIB sugerează că deficitul structural este mult mai mare. Economia primește foarte mult stimul fiscal”, adaugă acesta.

FMI calculează un impuls fiscal cumulat de circa 3% din produsul intern brut potențial pentru 2017 și 2018, fiind al treilea cel mai ridicat din Europa, după Grecia și Bulgaria, lucru care alimentează potențialele riscuri pentru economie, spune Stavrev.

Faptul că economia a crescut aproape integral din consum nu este surprinzător, spune Stavrev, în condițiile creșterilor salariale și a scăderii ratei șomajului la un nivel celui anterior crizei. Însă acest lucru se vede în prețuri.

“Ca rezultat al acestor lucruri, inflația de bază, care este curățată de efectele scăderii TVA, a crescut, ceea ce sugerează că presiunile inflaționiste se acumulează în economie și riscurile supraîncălzirii au crescut”, spune Stavrev.

BNR a revizuit recent în creștere prognoza de inflație pentru acest an (2,7%) și pentru anul următor (2,5%), în condițiile în care, la taxe constante, estimează că rata ar fi atins 3,3% în acest an și 3,1% în 2018.

“Dacă economia va continua să crească într-un ritm ridicat, guvernul va oferi stimul fiscal, atunci vom vedea mai multă inflație”, explică oficialul FMI.

“Când economia se supraîncălzește, poți vedea o creștere a inflației. Această creștere a inflației erodează competitivitatea, care înseamnă că se acumulează dezechilibrele externe. Nu este singura dată când acest lucru s-a întâmplat. România trebuie să-și păstreze competitivitatea”, spune Stavrev.

Ce poziție ar trebui să adopte Banca Națională în perioada următoare, în condițiile în care a ținut dobânzile la un nivel minim record și politica monetară a fost stimulativă?

“Creșterea puternică a salariilor, tensionarea pieței muncii, creșterea PIB peste potențial vor adăuga la creșterea inflației. În această situație, BNR trebuie să fie pregătită pentru a normaliza gradual politica monetară pentru a ține așteptările inflaționiste în frâu. Consolidarea fiscală poate oferi un ajutor substanțial”, spune Stavrev.

El adaugă că poziția contului curent trebuie monitorizată, dat fiind că se află pe deficit, spre deosebire de alte țări din regiune, dar că nu a atins încă niveluri similare celor de dinainte de criză. La datele raportate de BNR pe septembrie, deficitul de cont curent era de 4,2 miliarde de euro, circa 2,3% din PIB sau circa 3% din PIB în termeni anuali, față de de peste 8% în perioada 2004-2008.

Ce sfaturi dă oficialul Fondului autorităților de la București?

“Având în vedere că economia crește peste potențial, trebuie consolidare. Într-un mod în care sunt păstrate cheltuielile de capital, care creează oportunități pentru locuri de muncă, ridică potențialul economic și asigură creșterea economică pe termen mediu”, spune Stavrev.

“Știm că, după criză, creșterea potențială în România, și nu numai, ci în Estul Europei, a scăzut simțitor, de aceea e important să fie implementate reforme structurale pentru a crește productivitatea și creșterea potențială. Eficiența sectorului public ar trebui îmbunătățită și instituțiile și guvernanța ar trebui întărite”, adaugă oficialul FMI.

Una dintre direcțiile în care trebuie făcute reforme este sistemul judiciar, spune Stavrev. Întrebat cum comentează discuțiile privind modificarea Codului penal și a celorlalte instituții propuse de actuala coaliție de guvernare, oficialul FMI spune că trebuie păstrate progresele făcute.

“România a avut suișuiri și coborâșuri în îmbunătățirea instituțiilor. Au fost progrese recente, și trebuie păstrate. Instituțiile sunt vitale pentru creștere. Instituțiile legale sunt o componentă cheie. Acest lucru duce la un mediu investițional mai bun, aduce perspective de creștere mai bune și accelerează convergența”, spune Stavrev.

El subliniază că țările europene trebuie să profite de fereastra de oportunitate pentru reformă și pentru a-și întări situația fiscală, în condițiile în care există riscuri geopolitice, din protecționism sau volatilitate macro, având în vedere că dobânzile au fost scăzute pentru un timp îndelungat, la care se adaugă Brexit, și creșteri ale salariilor peste productivitate în regiune Europei de Est.