Înăsprirea controalelor forțează companiile să fie mai riguroase cu valorificarea deșeurilor - Raul Pop, EY România

Înăsprirea controalelor forțează companiile să fie mai riguroase cu valorificarea deșeurilor - Raul Pop, EY România
scris 15 mai 2018

Problematica valorificării deșeurilor din ambalaje a câștigat semnificativ în vizibilitate în România ultimilor trei ani, una dintre principalele cauze fiind înăsprirea controlului care, pe de-o parte, a constatat raportări eronate, de ordinul a zeci de milioane de euro, și, pe de altă parte, a pus companiile în fața obligației subite de a achita sume semnificative către Fondul pentru Mediu, aferente unor obligații care fuseseră inițial considerate ca îndeplinite, afirmă Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate și schimbări climatice din cadrul EY România.

Unele companii, în special cele implicate în discuțiile tehnice la nivelul autorităților centrale – industria alimentară, industria bunurilor de larg consum etc. – au fost cu un pas înaintea celorlalți jucători din mediul de afaceri, fiind primele care au aflat despre deficiențele sistemului și au început să remedieze aspectele operaționale care țin de organizarea lor internă.

În prezent, obligația valorificării deșeurilor din ambalaje se cuantifică la 60% din totalul cantităților de ambalaje din hârtie-carton, plastic, sticlă, lemn și metal existente în circulație. O companie are la dispoziție mai multe modalități prin care își poate îndeplini această obligație:

  • prin valorificarea propriilor deșeuri din ambalaje
  • prin valorificarea deșeurilor de ambalaje din aceleași material, provenind de la terți
  • prin plata unei contribuții de 2 lei/kg către Fondul pentru Mediu, pentru cantitățile în completare (între ceea ce a fost valorificat și ținta de 60%).

"Spre deosebire de alte obligații, însă, contribuțiile fiscale aferente ambalajelor puse pe piață se nasc, cresc sau scad, respectiv, se pot optimiza în toate departamentele care se interpun în procesele și fluxurile fizice ale companiei care pune bunuri ambalate pe piață. Această obligație se conturează încă din faza de design a produsului, de la identificarea furnizorilor și a modului în care aceștia își ambalează bunurile și materialele livrate, a procesului de producție, depozitare, manipulare, ambalare sau re-ambalare, transport, livrare, desfacere. Toate aceste date și variații survenite în ambalarea materialelor și produselor sunt relevante, cuantificabile și fiscalizate", potrivit consultantului EY.

Raul Pop, EY România

Raul Pop, EY România

Studiu EY: 90% dintre companii întâmpină dificultăți în calculul contribuțiilor către Fondul de Mediu CITEȘTE ȘI Studiu EY: 90% dintre companii întâmpină dificultăți în calculul contribuțiilor către Fondul de Mediu

De aici decurg, de altfel, și principalele dificultăți privind determinarea, evidența, raportarea și optimizarea sumelor de plată pentru îndeplinirea obligației de valorificare a ambalajelor, explică Raul Pop. Este un proces foarte ramificat, absolut obligatoriu să fie coordonat unitar și sprijinit de managementul companiei. Obstacolele cele mai frecvent întâlnite în calea administrării performante a acestui proces sunt:

  • asumarea leadership-ului la cel mai înalt nivel de management al companiei, în vederea distribuirii raționale a atribuțiilor concrete între departamente și responsabili;
  • dificultatea de a corela prevederile legislative dinamice și “împrăștiate” în mai multe acte normative;
  • actualizarea proceselor, formularelor, procedurilor de lucru, odată cu modificările legislative;
  • identificarea corectă și completă a fluxurilor de ambalaje puse pe piață;
  • lipsa disciplinei interne în colectarea informațiilor nou apărute (de exemplu, articole nou apărute, cu ambalare necunoscută);
  • nerespectarea constrângerilor de timp cu privire la agregarea și depunerea raportului lunar către AFM;
  • omiterea operării complete (inclusiv de pondere și decontare) a declarațiilor rectificative;
  • păstrarea acurateței bazei de date a articolelor care contribuie la calculul ambalajelor puse pe piață;
  • identificarea opțiunilor de diminuare a costurilor aferente valorificării ambalajelor;
  • managementul contractelor cu furnizorii de servicii de valorificare a deșeurilor din ambalaje (găsirea cantităților necesare, documentarea corespunzătoare și la timp, decontarea serviciilor);
  • pregătirea și derularea inspecției fiscale.
Tranzacție: Rosal Grup, fondat de Prigoană, a cumpărat o firmă care transformă deșeuri urbane în combustibili petrolieri, cu certificate CO2, lansată de un fost intern BNR CITEȘTE ȘI Tranzacție: Rosal Grup, fondat de Prigoană, a cumpărat o firmă care transformă deșeuri urbane în combustibili petrolieri, cu certificate CO2, lansată de un fost intern BNR

Deși această obligație fiscală creează încă probleme pentru marea majoritate a companiilor – studiul EY “Ambalajele – riscuri si oportunități”, publicat în luna aprilie 2018, relevă că 9 din 10 companii sunt în situația de risc financiar major sau sever în ceea ce privește obligația valorificării ambalajelor: Unele organizații au făcut progrese semnificative, simultan cu dezvoltarea competențelor profesionale ale responsabililor cu această obligație și cu implicarea tot mai coerentă și constantă a departamentelor interne care influențează această latură a business-ului.

Nu în ultimul rând, în ultimii doi ani au apărut instrumente informatice specializate, în marea lor majoritate dezvoltate in-house, pentru administrarea riguroasă a acestor informații și ușurarea sarcinilor administrative și a riscurilor de eroare umană, aferente acestui proces distribuit.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
deseuri
controale
fondul de mediu
ey