Programul Kurzarbeit va fi aplicat și în situații de ”dificultate economică temporară”. Condițiile adoptate în primă etapă

Programul Kurzarbeit va fi aplicat și în situații de ”dificultate economică temporară”. Condițiile adoptate în primă etapă
scris 1 iun 2022

Programul Kurzarbeit, prin care angajatorii pot reduce cu cel mult 80% durata de muncă a angajațillor, iar statul asigură 75% din diferența până la salariul normal, se va aplica nu doar în stare de urgență, alertă sau asediu, ci și în situații de ”dificultate economică temporară”, conform unui proiect legislativ adoptat de Senat și care va fi transmis acum deputaților pentru votul final.

De ce este important: Conform programului de muncă flexibilă, în cazul reducerii temporare a activităţii determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii aflați în situații excepționale pot reduce cu cel mult 80% durata de muncă prevăzută în contractul individual cu normă întreagă al angajaților, pe o perioadă de cel puțin 5 zile, iar Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus.

VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro: Retailerii nu au putut să transfere costurile mari către clienții finali. Deja prețurile au crescut foarte mult CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro: Retailerii nu au putut să transfere costurile mari către clienții finali. Deja prețurile au crescut foarte mult

Guvernul Ciucă s-a angajat să continue aplicarea măsurii Kurzarbeit până la 31.12.2022, sursa de finanțare fiind fonduri europene.

De asemenea interesant: Programul de lucru Kurzarbeit, adică ”muncă redusă”, este un model economic lansat în Germania în urmă cu 110 ani și a fost utilizat în timpul celor două războaie mondiale, dar a devenit exterm de utilizat în timpul crizei financiare mondiale care a început în 2008. Conform programului, angajatul lucrează pe o anumită perioadă mai puțin sau chiar deloc, primește proporțional salariul care ar trebui scutit de taxe, dar statul preia parțial diferența până la salariul întreg.

”Pentru că există situaţii economice specifice ce au nevoie de un răspuns prompt în economie şi, implicit, pe piaţa muncii, propunem extinderea aplicării mecanismului timpului de muncă redus în situaţii de criză, altele decât starea de urgenţă/alertă/asediu”, arată inițiatorul propunerii, fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru.

VIDEO Ministrul Finanțelor: Afirmația că angajații din privat îi țin în spate pe cei de la stat este greșită! CITEȘTE ȘI VIDEO Ministrul Finanțelor: Afirmația că angajații din privat îi țin în spate pe cei de la stat este greșită!

”Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat, în cazul reducerii semnificative a activității determinată de existența unor situații de dificultate economică temporară, altele decât cele din perioada stării de urgență/asediu/alertă, angajatorul are posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariatilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă, cu reducerea corespunzătoare a salariului, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariatilor sau a salariaților afectați de măsură, după caz, anterior comunicării deciziei fiecărui salariat în parte”, prevede proiectul adoptat de senatori.

Situația de dificultate economică temporară ar urma să fie declarată prin hotărâre de Guvern, la propunerea ministrului Muncii împreună cu ministrul de resort (din domeniul afectat).

Totodată, prin situație de dificultate economică temporară se înţelege reducerea semnificativă a activităţii, respectând simultan următoarele condiţii:

a) are caracter temporar, dar nu mai puțin de 3 luni;

b) este inevitabilă;

c) afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității, fiecăruia dintre aceștia reducându-ise cu cel puțin 10% salariul brut.

În astfel de situaţii, angajatorul va putea reduce timpul de muncă cu cel mult 80% din durata normală (zilnică, săptămânală sau lunară).

Statul va suporta 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru (indemnizaţie pentru timp de muncă redus). Angajatorii vor plăti indemnizaţia urmând să deconteze sumele prin solicitare către agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă.

Marcel Ciolacu propune o schimbare în politica fiscală față de multinaționale: ”Trebuie oprit exportul acesta al veniturilor!” CITEȘTE ȘI Marcel Ciolacu propune o schimbare în politica fiscală față de multinaționale: ”Trebuie oprit exportul acesta al veniturilor!”

Potrivit datelor invocate de inițiator, din august 2020, când a fost adoptată legislaţia ce permitea aplicarea Kurzarbeit în România, statul a plătit aproximativ 470 milioane lei pentru aproximativ 111.000 persoane (unic înregistrate, pentru că o persoană a beneficiat de mai multe luni de plată).

Raportându-se la starea de alertă instituită în contextul pandemiei Covid- 19, autorul estimează un impact bugetar de aproximativ 50 milioane lei/an (doar dacă se activează situaţia de dificultate economică temporară prin hotărâre de Guvern, la propunerea ministrului de resort şi al ministrului muncii).

viewscnt
Afla mai multe despre
kurzarbeit
program
modificare
dificultate
economic
temporar
senat