Cheltuielile bugetului de stat se diminuează cu 2,74 miliarde lei, pe fondul reducerii sumelor pentru proiectele finanțate din PNRR, fonduri externe nerambursabile și programe cu finanțare rambursabilă. Cheltuielile cu dobânzile scad cu un miliard de lei, iar asistența socială cu 525 milioane lei.
Pe ordonatori, cele mai mari suplimentări apar la Ministerul Sănătății, cu 1,51 miliarde lei, prin transferuri către CNAS, și la Ministerul Transporturilor, cu 750 milioane lei. Reduceri semnificative au loc la Ministerul Finanțelor – Acțiuni generale (–2,09 miliarde lei), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (–1,6 miliarde lei), Ministerul Economiei (–499 milioane lei) și Ministerul Public (–320 milioane lei), în toate cazurile pe fondul economiilor declarate la proiectele finanțate din PNRR și fonduri externe.
Bugetul CNAS se majorează la venituri cu 1,6 miliarde lei și la cheltuieli cu 2,23 miliarde lei, excedentul fondului fiind redus cu 636,9 milioane lei. Administrațiile locale primesc suplimentar 170 milioane lei din TVA pentru plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.
În paralel, Guvernul majorează plafonul datoriei publice la 60% din PIB, în metodologia UE, pentru a asigura flexibilitatea necesară finanțării din 2025 și prefinanțării obligațiilor din 2026.
Deficitul bugetar rămâne stabil la 8,4% din PIB, urmând ca țintele trimestriale de venituri, cheltuieli și deficit să fie stabilite de Ministerul Finanțelor pe baza programărilor transmise de ordonatorii principali de credite.
Acesta a menționat că România va ajunge la aproape 60% datorie până la sfârșitul anului, având în vedere toate cheltuielile care trebuiau acoperite în contextul bugetului deja aprobat.
