Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal.
Din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiți pentru sporuri, bonusuri și prime acordate unor categorii de angajați din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanțelor Publice, actual ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariați din sectorul public.
Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor Publice, a fost întrebat care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajații de la stat, scrie News.ro
„13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii.
„Asta nu include indemnizația de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloș.
Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloș a răspuns: „Aici nu aș putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem așa, drepturi care se adaugă celor salariale și care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”.
Marcel Boloș e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcționari publici” și analizate beneficiile pe care aceste categorii le au.
„Nu cred în această tranșare a problemei sporurilor, așa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiții vătămătoare, fără discuție, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul.
De asemenea, întrebat de ce autoritățile susțin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulți bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli.
„Să facem distincția între problema sustenabilității cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca și la recalcularea pensiilor.
Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei și după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este și raționamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reașezăm sistemul de salarizare.
Eu știu că la această reașezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reașezarea sistemului de salarizare unic și după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influențată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloș.
