Cheltuielile, unde lipsa unui buget aprobat în primele trei luni a determinat împingerea unor cheltuieli către execuțiile din aprilie și mai, au scăzut cu 2,8%, cu scăderi la salariile bugetarilor (circa 3%), pensii și alte cheltuieli de asistență socială (0,2%), în timp ce la bunuri și servicii, precum și la dobânzi, creșterile au fost mai accelerate.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pentru Profit.ro, în urmă cu o săptămână, că deficitul bugetar pentru primele trei luni din 2026 este de 1,04% din PIB. Ulterior, ministrul a făcut informația publică pe rețelele de socializare.
Important: Guvernul a funcționat fără buget adoptat în primele trei luni din an (ianuarie, februarie și martie), astfel că unele cheltuieli au fost limitate în aceste luni. Parlamentul a adoptat pe 20 martie proiectul legii bugetului de stat și pe cel al bugetului asigurărilor sociale pentru 2026. Execuțiile bugetare pe lunile aprilie și mai ar putea astfel înregistra o parte a acestui impact amânat, însă datele privind deficitul pentru primul trimestru din acest an sunt un element pozitiv pe piețele financiare într-o perioadă de criză politică.
Bugetul pentru acest an are o țintă de 6,2% din PIB
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit cash este de 6,2% din PIB, iar cea pentru ESA de 6% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit bugetar cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
Datele execuției bugetare
Venituri
Veniturile totale au însumat 158,76 mld lei în primul trimestru al anului 2026, marcând o creștere de 12,3% fațã de aceeași perioadã din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,39 puncte procentuale, susținute în principal de încasãrile din TVA, impozit pe salarii și venit, precum și impozite și taxe pe proprietate.
Încasãrile nete din TVA au atins 33,63 mld lei, în creștere cu 17,7%. Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasãrilor brute din TVA (+20,3%), ca urmare a modificãrii cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodatã, restituirile de TVA au crescut la 10,71 mld lei, fațã de 8,29 mld lei în primul trimestru din 2025, asigurând lichiditate suplimentarã în economie.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasãri de 17,97 mld lei, o creștere de 19%. Aceastã dinamicã a fost susținutã de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+53%), dar și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențatã de eliminarea facilitãților fiscale în sectoarele construcții, agriculturã, industria alimentarã și IT.
Contribuțiile de asigurãri au totalizat 53,28 mld lei, în creștere cu 7%, depãșind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectã atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv cãtre Pilonul II de pensii, mai ridicat fațã de cel realizat în primul trimestru al anului 2025 (-5,77 mld lei în primele trei luni ale anului 2026, respectiv -5,21 mld lei în primul trimestru din 2025).
Veniturile din accize au însumat 10,95 mld lei, consemnând o creștere de 9,2% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasãrilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeanã au înregistrat o creștere semnificativã, ajungând la 13,20 mld lei, în creștere cu 43,5% fațã de primele trei luni ale anului trecut.
Cheltuielile
Cheltuielile totale au însumat 179,85 mld lei, înregistrând o scãdere nominalã de 2,8% fațã de perioada similarã a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, înregistrând o scãdere de 0,9 puncte procentuale (an/an).
Cheltuielile de personal au fost de 40,85 mld lei, în scãdere cu 1,28 mld lei fațã de primul trimestru din 2025. Reducerea a fost determinatã de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scãzând la 2,0%, cu 0,2 puncte procentuale mai mici fațã de aceeași perioadã a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 23,56 mld lei, în creștere cu 5,8%, comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent, ținând cont cã în ianuarie 2025 au fost plãtite din bugetul Fondului național unic de asigurãri sociale de sãnãtate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fãrã contribuție personalã și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sãnãtate restante din anul 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 21,67 mld lei, din care 74,92% reprezintã valoarea plãților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. De asemnea, valoarea plãților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele trei luni este cu 1,8 mld lei, respectiv cu 12,72%, mai mult decât aceeași perioadã a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistreazã o scãdere și pe fondul faptului cã în primul trimestrul al anului 2025 au fost achitate facturile rãmase neachitate în anul 2024 pe programele naționale de investiții.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 mld lei, cu 0,88 mld lei mai mari fațã de aceeași perioadã a anului trecut, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socialã au totalizat 63,54 mld lei, în scãdere cu 0,2% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent, ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele mãsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socialã au fost influențate și de plãțile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electricã și gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2026, au fost în sumã de 49,07 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile, în valoare de de 2,83 mld lei, au vizat transportul de cãlãtori, sprijinul pentru producãtorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 2,76 miliarde lei, reprezentând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despãgubiri civile și sumele aferente titlurilor de platã emise de Autoritatea Naționalã pentru Restituirea Proprietãților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 mld lei, care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeanã aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR.
