În 10 ani, economia românească a adăugat aproape 19% mai mulți salariați, însă schimbările nu au fost uniforme. Unele domenii au explodat ca pondere în piața muncii, în timp ce altele au stagnat sau chiar au pierdut oameni.
Între 2014 și 2023, numărul total al salariaților din economia României a urcat de la 4,5 milioane la 5,36 milioane, ceea ce înseamnă un plus de aproape 860.000 de oameni, adică o creștere de 19%.
Evoluțiile nu au fost însă uniforme. Unele domenii au cunoscut salturi, în linie cu noile tehnologii, altele au avansat mai lent decât media, iar câteva au pierdut salariați, în ciuda creșterii totale.
Cele mai mari cinci creșteri procentuale între 2014 și 2023 se regăsesc în: informații și comunicații (+83%), hoteluri și restaurante (+57%), activități profesionale (+48%), sănătate (+36%) și construcții (+34%).
La polul opus, topul celor mai mici evoluții include industria extractivă (–29%), producția și furnizarea de energie (–13%), sectorul financiar (–2%), învățământul (–1,4%) și administrația publică (+7%, mult sub ritmul general).
Agricultura, silvicultura și pescuitul au crescut cu circa 22%, de la aproximativ 108.000 de angajați la peste 131.000. Domeniul rămâne marginal în economie ca forță angajatoare.
Industria, privită în ansamblu, a stagnat – doar 2% creștere în zece ani, de la 1,30 milioane la 1,33 milioane. Rămâne un pilon central al economiei, dar nu este motorul principal de creștere a angajărilor. Pe ramuri, în interiorul industriei sunt evoluții divergente. Industria extractivă s-a prăbușit, pierzând aproape 30% din angajați, coborând de la 61.000 la 44.000, semn al restrângerii exploatărilor tradiționale.
Producția și furnizarea de energie a pierdut și ea, cu un minus de circa 13%. Industria prelucrătoare, cu valoare adăugată mare, care se întinde de la micile manufacturi, până la industria alimentară, metalurgică sau constructoare de mașini, a crescut cu 5% la 1,13 milioane de salariați.
Apa și gestionarea deșeurilor au avansat solid, cu aproape 8%.
Construcțiile au fost unul dintre câștigătorii deceniului: plus 34%, adică peste 118.000 de oameni în plus, odată cu extinderea investițiilor publice și private și explozia imobiliară.
Comerțul continuă să fie cel mai mare angajator privat, cu o creștere de 21%. În cifre, de la 756.000 de salariați în 2014, sectorul a ajuns la peste 915.000 în 2023. Transportul și depozitarea au urcat cu 18%, în strânsă legătură cu comerțul.
Hotelurile și restaurantele s-au aflat în plin boom: plus 57%, o creștere spectaculoasă pe fondul dezvoltării turismului și a consumului.
Informațiile și comunicațiile sunt campionul absolut: aproape 83% creștere, de la 132.000 la peste 242.000 de angajați.
Intermedierile financiare și asigurările sunt în scădere, cu minus 2%, cel mai probabil, pe urma digitalizării, care a redus nevoia de personal.
Tranzacțiile imobiliare au câștigat 31%, un ritm ridicat, dar de la o bază inițială redusă, de la aproape 24.000 de angajați la nivelul țării, la peste 30.000.
Domeniul Cercetare-Dezvoltare a crescut cu 48%.
Activitățile de servicii administrative și suport au urcat cu 28%, confirmând tendința de externalizare a multor activități de către companii.
Administrația publică și apărarea au crescut cu 7%, mult sub media economiei, ceea ce arată o relativă stabilitate a aparatului bugetar.
Învățământul este printre puținele domenii cu scădere: minus 1,4%. Numărul profesorilor și personalului auxiliar a coborât ușor, și pe fondul populația școlară a intrat pe pronunțată pantă descendentă.
Sănătatea și asistența socială au crescut cu 36%, adică peste 116.000 de salariați în plus.
Activitățile de spectacole, culturale și recreative au crescut cu 25%, iar alte activități de servicii au urcat cu 29%.
Datele aparțin Institutului Național de Statistică (INS) și reprezintă numărul mediu al salariaților, care cuprinde persoanele angajate cu contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau nedeterminată.
