Marți, la Biblioteca Centrală Universitară din București, s-a desfășurat a patra ediție a conferinței internaționale „Viitorul Guvernanței”, organizată de Envisia – Boards of Elite și difuzată de Profit.ro TV, în cadrul emisiunii Academia de Guvernanță.
Evenimentul a reunit lideri, profesori, economiști și experți internaționali pentru a explora direcțiile guvernanței la nivel global, sub tema „Stimularea Progresului Societal prin Excelență în Guvernanță”.
Unul dintre cei mai așteptați speakeri ai conferinței a fost Lorenzo Fioramonti – economist politic, fost ministru al educației în Italia, membru al Clubului de la Roma și profesor la Universitatea din Pretoria. Fioramonti este recunoscut la nivel global pentru pledoaria sa pentru o economie a bunăstării și pentru critica adusă produsului intern brut (PIB) ca unic indicator al progresului.
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
„De la mai mult, la mai bine”
Discursul său a fost o radiografie lucidă a crizei multidimensionale în care lumea se află – economică, socială, ecologică și instituțională – dar și un apel la regândirea scopului guvernanței.
„Este o schimbare de paradigmă: de la ‘mai mult’, la ‘mai bine’”, a declarat Fioramonti în cadrul conferinței. El a subliniat că „societatea a fost crescută în convingerea că mai mult înseamnă mai bine, dar știm că nu e așa”.
Un grafic prezentat de acesta arăta cum, începând cu anii ’70, curba consumului a continuat să urce, în timp ce indicatorii de satisfacție, sănătate mintală și calitate a vieții au intrat în declin.
„Deși am crescut PIB-ul, am redus satisfacția”, a explicat el.
O criză care se simte deja
Fioramonti a oferit exemple concrete din Italia – o țară G7 – unde anumite regiuni suferă de raționalizări ale apei și secetă prelungită.
„Acestea nu sunt crize temporare, ci simptome ale unei prăbușiri sistemice”, a avertizat el.
Fenomenul nu este izolat: migrațiile, incendiile de vegetație, crizele alimentare sau sociale sunt manifestări ale acelorași dezechilibre.
„Am consumat atât de repede, încât am accelerat prăbușirea sistemelor planetare”, a subliniat Fioramonti.
Criza nu este doar ecologică. Este și una profund umană.
„Singurătatea este cea mai mare cauză de mortalitate în Marea Britanie”, a spus el, citând date ale Organizației Mondiale a Sănătății.
„Ne-am distrus sănătatea mintală, comunitățile și sensul existenței.”
Când lipsa direcției naște extremisme
Fioramonti a legat acest dezechilibru de criza instituțională globală și ascensiunea populismului.
„Populiștii oferă cel puțin o viziune despre viitor. Noi trebuie să fim cei care oferă o viziune mai bună”, a spus el.
„Oamenii simt că sistemul nu mai lucrează pentru ei, iar acea lipsă de sens duce la polarizare și frustrare”, a explicat fostul ministru italian.
El a atras atenția că actualul sistem de guvernanță pare mai degrabă „o formă de management fără scop” și că „nimeni nu mai știe încotro ne îndreptăm”.
Guvernanța viitorului: scop, sustenabilitate, societate
Mesajul central al intervenției a fost clar: modelul economic care ne-a adus în acest punct nu este cel care ne va scoate din criză. Guvernanța trebuie să se reorienteze spre scopuri clare, centrate pe bunăstare, sustenabilitate și echilibru social.
„Trebuie să regândim felul în care măsurăm succesul și să punem în centrul politicilor publice starea de bine a oamenilor și a planetei”, a spus Fioramonti.
Nu e vorba de a produce mai mult, ci de a produce mai bine – în armonie cu resursele planetei și nevoile umane profunde.
Într-o lume marcată de polarizare, anxietate și dezechilibru, discursul lui Fioramonti a fost o pledoarie pentru reumanizarea politicii publice, o invitație la a construi un viitor în care guvernanța nu se măsoară doar în cifre, ci în calitatea vieții oamenilor.
De ce PIB-ul nu mai e suficient: Cum să guvernăm pentru o stare de bine reală
Într-o lume în care creșterea economică a devenit sinonimă cu succesul, Lorenzo Fioramonti provoacă la o regândire a aceastei logici.
El atrage atenția asupra limitărilor PIB-ului ca metrică principală pentru măsurarea progresului unei țări și propune un nou model de guvernanță centrat pe bunăstarea societății.
„Măsurăm ceea ce contează și ceea ce măsurăm afectează ceea ce facem,” spune Lorenzo.
„Dacă PIB-ul promovează consumul și producția ca fiind automat benefice, atunci ne vom concentra doar pe asta – chiar dacă cheltuielile nu reflectă neapărat o stare de bine.”, completează el.
Lorenzo Fioramonti dă exemplul industriei armamentului: „Cheltuirea banilor pe armament nu înseamnă un lucru bun pentru majoritatea cetățenilor.”
Mai mult, prevenția este subevaluată: „Dacă oamenii ar fi mai sănătoși, spitalul nu ar avea nevoie de opt etaje, ci poate doar două. Dar economia actuală stimulează consumul continuu, inclusiv pe tratamente medicale, deoarece acest lucru crește PIB-ul.”
Ce ar trebui să măsurăm în loc de PIB?
Lorenzo Fioramonti oferă exemplul Italiei, care a început să dezvolte indicatori proprii pentru a măsura starea de bine, precum și exemplul Noii Zeelande, țară pionier în „economia bunăstării”.
„Fostul prim-ministru a transformat bugetul țării într-un buget al stării de bine. Politicile publice s-au schimbat, iar ministrul educației a putut justifica investiții majore în școli, nu doar în infrastructură care crește PIB-ul dar nu și calitatea vieții.”
În Noua Zeelandă s-au explorat și alte măsuri inovatoare, cum ar fi săptămâna de lucru redusă, care nu doar că îmbunătățește productivitatea, ci și sănătatea și fericirea angajaților.
Lecții pentru România
Pentru România, Lorenzo Fioramonti recomandă un prim pas esențial: dezvoltarea unor indicatori proprii pentru măsurarea stării de bine.
„Educația este cheia. Investiția în școală aduce valoare uriașă, chiar dacă impactul său nu este reflectat direct în PIB.”
El avertizează împotriva idealizării capitalismului american, subliniind problemele reale legate de costul vieții și calitatea serviciilor.
„Trebuie să ne concentrăm pe ce ne face pe noi speciali și să construim o țară care să ofere o viață mai bună tuturor.”
Mesaj pentru liderii tineri
În final, Lorenzo Fioramonti îi provoacă pe tinerii lideri: „Fiți creativi și curajoși. Provocați noțiunile tradiționale. Responsabilitatea de a conduce societatea este uriașă și încă nu avem soluțiile perfecte. Dar voi puteți să faceți o treabă mai bună.”
