Depozitele subterane de înmagazinare care adăpostesc stocurile de gaze naturale ale Europei nu au fost niciodată atât de goale în această perioadă a iernii. La doar 4 luni după ce consilierul președintelui SUA pentru securitate energetică globală, Amos Hochstein, declara că Europa nu face suficient pentru a se pregăti pentru sezonul rece, continentul se confruntă cu o criză de aprovizionare care a făcut ca prețurile angro de referință la gaze de pe bursele de profil să ajungă să fie de de peste 4 ori mai mari decât în perioada similară din 2021, punând o presiune imensă pe gospodăriile populației și pe agenții economici. Criza a lăsat Uniunea Europeană la mâna vremii și a stratagemelor președintelui Rusiei, Vladimir Putin, ambele la fel de dificil de prognozat, scrie Bloomberg, într-o analiză intitulată "Europa a intrat ca un somnambul într-o criză energetică ce poate ține ani de zile".
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Criza energetică a lovit blocul comunitar într-un moment în care securitatea aprovizionării nu se afla pe agenda responsabililor politici din UE", spune Maximo Miccinilli, șeful departamentului de energie și climă al firmei de consultanță Fleishman Hillard EU. El se așteaptă ca problemele de aprovizionare să mențină volatilitatea prețurilor și, în plus, să intensifice tensiunea politică dintre oficialii Executivului european de la Bruxelles și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii.
Cu toate că criza energetică s-a manifestat brusc, a fost efectul unor cauze care s-au acumulat timp de ani de zile. Europa se află în plină tranziție energetică, scoțând din funcțiune termocentralele pe cărbune și bazându-se tot mai mult pe surse regenerabile de energie. Electricitatea din soare și vânt este mai curată, dar totodată intermitentă și impredictibilă, cea mai recentă dovadă fiind prăbușirea producției de energie eoliană de anul trecut.
Faptul că pârghia energetică de influență a Moscovei asupra vecinilor săi a devenit mai puternică a fost vizibil la finalul iernii trecute, una neobișnuit de lungă și de rece, care a lăsat depozitele de gaze ale Europei goale exact când economia continentală își revenea după recesiunea cauzată de pandemie. Pe perioada verii, gigantul rus de stat Gazprom a început să limiteze fluxurile de gaze exportate în UE, agravând penuria provocată de lucrările întârziate de mentenanță de la exploatările de gaze din Marea Nordului și crescând semnificativ miza punerii în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, arată sursa citată.
În același timp, țările din Asia, în frunte cu China și Japonia, și-au majorat amplu importurile de gaze naturale lichefiate (LNG), pentru a se pregăti de iarnă. Toți acești factori au impietat asupra demersurilor de refacere a stocurilor de gaze ale Europei pe perioada verii, când prețurile gazelor sunt mai scăzute.
Cu toate acestea, liderii Europei nu dădeau niciun semn de îngrijorare. Pe 14 iulie, Comisia Europeană a făcut public proiectul de pachet legislativ Fit-for-55, cel mai ambițios plan de renunțare la cormbustibilii fosili din lume. Obișnuiți cu țintele pe termen lung, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990, politicienii nu au luat suficient în considerare potențialele obstacole mult mai imediate de pe traseul spre decarbonizare.
Producția de gaze naturale a Europei se află în declin continuu de mulți ani, sporind dependența de importuri a continentului. Rusia se află acum în poziția de a-și consolida statutul de principal furnizor al UE, odată cu finalizarea lucrărilor de construire a Nord Stream 2, proiect în care Gazprom și partenerii săi europeni au investit circa 11 miliarde de dolari.
Întârziată în numeroase rânduri, inclusiv de sancțiunile economice dictate de SUA, punerea în funcțiune a gazoductului s-a lovit de un nou obstacol în toamnă, odată cu instalarea unui nou Guvern în Germania, când autoritatea de reglementare în energie de la Berlin a suspendat pe termen nedefinit procedurile de autorizare a instalației. Măsura a incendiat piețele europene de energie, prețurile angro la gaze bătând record după record din iulie încoace. Pe 24 decembrie, într-o apariție televizată, Vladimir Putin a lăudat beneficiile controversatei conducte, spunând că "volumele suplimentare aduse de Nord Stream 2 pe piața europeană vor reduce fără îndoială prețurile spot".
Recent, un avânt al importurilor de LNG din SUA au ușurat oarecum presiunea, însă efectul acestora va fi în cel mai bun caz temporar. Asta în condițiile în care Franța și-a oprit temporar mai multe reactoare nucleare, pentru reparații și mentenanță, reducându-și cu 30% capacitatea de producție de energie din această sursă, iar Germania merge înainte cu planurile de a-și închide definitiv toate centralele nucleare.
Europa are în față cele mai friguroase luni de iarnă și există teama că ar putea rămâne fără gaze. Depozitele subterane de înmagazinare sunt umplute în prezent în proporție de doar 56%, cu 15 puncte procentuale sub media ultimilor 10 ani. "Niciodată nu am avut un nivel de înmagazinare atât de redus în acest moment al anului", spune Sebastian Bleschke, șeful Asociației germane a operatorilor de depozite de înmagazinare de gaze și hidrogen. Fără o creștere a exporturilor de gaze din Rusia, care nu pare probabilă, gradul de umplere al depozitelor va scădea la numai 15% în martie, un record istoric, potrivit firmei de cercetare Wood Mackenzie. Și asta presupunând că temperaturile vor fi cele normale în această perioadă.
În condițiile în care politica energetică constituie o prerogativă a statelor membre, oficialii UE nu dispun de autoritatea necesară pentru a obliga guvernele naționale să ia măsuri pentru refacerea mai rapidă a stocurilor de gaze naturale. Pentru a înrăutăți și mai mult lucrurile, Rusia masează trupe la granița cu Ucraina, mișcare interpretată de serviciile de spionaj americane drept semnul unei posibile invazii. Circa o treime din fluxurile de gaze rusești destinate Europei trec prin Ucraina și, deși tranzitul nu a fost perturbat în 2014, când Moscova a anexat peninsula Crimea, nu există nicio garanție că lucrurile vor sta la fel în eventualitatea în care va izbucni un război anul acesta.
Situația din energie limitează anvergura acțiunilor pe care puterile europene le pot întreprinde pentru a contracara agresiunea rusă, spune Jason Bordoff, director la Center on Global Energy Policy din cadrul Columbia University.
"Capacitatea Europei și a SUA de a răspunde unei invazii a Rusiei sunt constrânse atât de dorința de a nu exacerba criza energetică prin impunerea de sancțiuni asupra exporturilor rusești de gaze, țiței și energie, cât și de perspectiva ca Rusia să retalieze în cadrul unei confriuntări prin blocarea tranzitului gazelor către Europa, cum a mai făcut în 2006 și 2009", a punctat Bordoff, fost consilier pe energie și climă în Administrația Obama.
Traderii se pregătesc deja pentru ce e mai rău, prețurile angro ale gazelor cu termene de livrare începând din primăvară și până în 2023 crescând recent cu 40%, comparativ cu nivelurile de luna trecută. Unii susțin că criza ar putea dura până în 2025, când vor fi finalizate și vor intra în funcțiune mai multe proiecte americane de construire de instalații de export de LNG.
"Nu văd cum s-ar putea ajunge la un grad decent de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare din Europa fără exporturi rusești suplimentare prin Nord Stream 2 și prin conductele existente. 2022 va fi un nou an volatil pentru prețurile europene la gaze", conchide Massimo Di-Odoardo, vicepreședinte pentru gaze și LNG la Wood Mackenzie.
