Randamentele titlurilor pe 10 ani au coborât în piața secundară la 6,86% pe an, în preajma minimelor ultimelor 13 luni.
Costul finanțării datoriei publice și-a reluat scăderea în luna octombrie (-50 de puncte de bază în ultima lună și jumătate), având cea mai bună performanță din regiune în ultima perioadă.
Mai mult, România nu mai are cel mai ridicat nivel al dobânzilor la titlurile în monedă națională.
„Randamentele pe termen lung ale Ungariei s-au întors la peste 7%. Spread-ul față de obligațiunile la 10 ani ale României a redevenit pozitiv după aproape doi ani în teritoriu negativ”, notează Erste.
Obligațiunile în forinți ale Ungariei la 10 ani au trecut chiar și de nivelul de 7,1%, fiind în creștere consistentă în ultima lună, în răspăr cu evoluția titlurilor românești.
Recent, perspectivele fiscale ale Ungariei s-au deteriorat, cu un deficit peste așteptări, estimat de S&P la 4,5% în acest an. Totodată, analiștii estimează că și anul viitor finanțele publice vor fi laxe, în contextul în care în primăvară au loc alegeri parlamentare.
Ungaria are o bună parte din fondurile europene blocate ca urmare a disputelor cu UE și ar putea rata o bună bucată din PNRR, unde are cea mai mică absorbție din UE.
Erste se așteaptă ca politica fiscală să crească presiunile inflaționiste, dar ca banca centrală să mențină o politică fiscală strictă în perioada următoare.
Teoretic, România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, cu un deficit bugetar însă foarte ridicat în continuare, în scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,4% în acest an (deși valoare finală sar putea să fie mai mare), respectiv la circa 6% anul următor.
Corecția deficitului, cel puțin în primă fază, a început cu creșterea taxelor pe consum. Din ianuarie urmează și creșterea impozitelor pe firme, în timp ce salariile în sectorul public vor rămâne înghețate.
După puseul inflaționist generat de majorarea TVA și a accizelor, inflația este așteptată să scadă pe parcursul anului viitor, pe fondul scăderii cererii din economie. Creșterea economică ar urma însă să fie stimulată de investiții mai mari, finanțate cu fonduri europene ce ar putea atinge un nivel record.
Zilele acestea, între 25 și 29 noiembrie, ajung la scadență mai multe emisiuni de obligațiuni și certificate de trezorerie din piața internă, în lei și euro.
Astfel, suma totală ajunge la 15,2 miliarde de lei: compusă din 11,7 miliarde de lei în titluri în monedă națională și 683 de milioane de euro în titluri în valută.
Următoarea scadență semnificativă este în ianuarie, de circa 17 miliarde de lei.
