Informația a fost publicată de Bloomberg, care citează surse oficiale.
România e vizată și ea de evaluare, iar consilierul prezidențial Marius Lazurcă a mers în urmă cu trei săptămâni în SUA să pledeze pentru menținerea trupelor americane.
Trupele americane din România sunt staționate în principal la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din Constanța, la baza din Deveselu (județul Olt) și la Câmpia Turzii (Cluj).
SUA au retras deja circa o mie de militari din România, în plin război al Rusiei în Ucraina.
Evaluarea făcută de Administrația Trump este așteptată să se încheie până în decembrie și ar putea avea ca rezultat o reducere a numărului de soldați și echipamente militare americane din Europa, unii aliați pregătindu-se deja pentru tăieri masive, potrivit Bloomberg.
Inițiativa este pregătită pentru o reuniune a alianței la Bruxelles, programată pe 27 august, la care va participa subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby. Demersul reflectă urgența menținerii unei capacități de descurajare credibile împotriva Rusiei.
Revizuirea include un chestionar transmis de SUA, cu termen de răspuns 28 august — document consultat de Bloomberg —, care a surprins capitalele europene. Acesta evaluează gradul de susținere pentru planurile lui Donald Trump, întrebând inclusiv dacă statele au sprijinit „în mod public” politica sa externă, ce restricții aplică privind utilizarea bazelor militare americane și dacă alocă fonduri pentru companii americane din industria de apărare.
Efectivele trupelor americane din Europa variază între 80.000 și 100.000 de militari, în funcție de rotații și exerciții, peste o treime fiind staționate în Germania. Europa de Est găzduiește efective mai reduse — de la câteva sute de militari în țările baltice, până la câteva mii în Polonia și România.
Statele de pe flancul estic al NATO vor să își exprime dorința fermă de a găzdui cât mai mulți soldați americani, motiv pentru care s-au arătat dispuse să preia o parte mai mare din cheltuieli, au precizat sursele citate de Bloomberg.
Cei mai mari membri europeni ai NATO poartă discuții pentru a coordona un răspuns comun care să evite declanșarea furiei președintelui american, izbucnită după ce aceștia au refuzat să participe la războiul americano-israelian împotriva Iranului. Mulți dintre acești aliați consideră chestionarul, atribuit lui Colby, drept o încercare de aliniere ideologică forțată în schimbul protecției americane, arată agenția americană.
Oana Lungescu, cercetător la think tank-ul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, a declarat că negocierile privind dislocarea de trupe și vânzările de armament nu sunt neobișnuite, însă erau de regulă mai puțin explicite și mai puțin conflictuale.
Chestionarul a fost transmis în august, iar evaluarea de șase luni a administrației Trump privind prezența militară din Europa urmează să se încheie în decembrie. SUA au anunțat deja reduceri masive ale echipamentelor militare pe care Washingtonul le-ar trimite în cazul unui atac, iar aliații se așteaptă acum la o diminuare a numărului de trupe și tehnică staționate în prezent pe continent.
O evaluare globală a poziționării forțelor americane, anunțată la începutul mandatului său, nu s-a mai materializat, aliații crezând că a fost abandonată; aceasta a fost însă reluată exclusiv ca proiect focalizat pe Europa, pe fondul nemulțumirii lui Trump față de lipsa de sprijin percepută în războiul din Iran.
