Parlamentul European dezbate miercuri, în plenul de la Strasbourg, situația justiției din România ca urmare a modificărilor la legile justiției făcute de coaliția PSD-ALDE. Conform ordinii de zi a ședinței, tema dezbaterii este "Amenințări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România". La Strasbourg este prezent și ministrul Justiției Tudorel Toader, care a discutat deja cu prim-vicepreședintele CE Frans Timmermans și are programate și alte întâlniri.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Decizia de a dezbate în sesiune plenară situația justiției din România a fost luată în 18 ianuarie în Parlamentul European, la Conferința președinților, compusă din liderii grupurilor politice și președintele Parlamentului, scrie News.ro.
Ministrul Justiției Tudorel Toader se află încă de luni la Strasbourg. El a discutat cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, precum și cu membri ai Grupului socialiștilor europeni, pe tema legilor Justiției și a stadiului actual al acestora.
După întâlnirea cu socialiștii europeni, Toader s-a declarat convins că la nivel european există dezinformări pe tema legilor justiției și a precizat că va continua și miercuri întrevederile.
CITEȘTE ȘI Bruxelles: Uniunea Europeană ar putea cuprinde mai mult de 27 state în 2025"Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat aspecte privitoare la: parcursul legilor justiției și stadiul actual al acestora, modificarea codului penal și codului de procedură penală, precum și ultima decizie a Curții Constituționale privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Privitor la legile justiției, ministrul justiției a prezentat stadiul actual și etapele parcurse cu privire la cele trei proiecte de acte normative, legile adoptate și soluțiile legislative constatate ca fiind neconstituționale", a anunțat Ministerul Justiției după discuțiile cu Timmermans.
În ceea ce privește Codul penal și Codul de procedură penală, ministrul Justiției "a prezentat modificările constând în transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale și a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și modificările pentru punerea în acord a dispozițiilor din coduri cu Decizii ale Curții Constituționale a României".
"De asemenea, cu privire la dispozițiile Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader a menționat faptul că legea a fost adoptată pentru punerea în acord a dispozițiilor legale cu jurisprudența Curții Constituționale în materie", anunță ministerul.
Prezența sa la Strasbourg a fost criticată de europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a reclamat că programul oficial al acestuia nu este cunoscut, el apreciind că ministrul vrea întâlniri cu ușile închise pentru a convinge că legile Justiției sunt bune, însă va eșua.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan spunea că "este un semnal clar că încercările PSD și ALDE de a controla și slăbi justiția nu trec neobservate, iar faptul că Parlamentul European a decis să dezbată chiar în a doua sesiune plenară din acest an situația justiției din România arată îngrijorarea serioasă existentă la nivelul Uniunii Europene față de încercările de slăbire a sistemului de justiție din România".
Mișcarea civică Inițiativa România a anunțat luni că a trimis tuturor europarlamentarilor, dar și Comisiei Europene un raport privind evenimentele care au avut loc în România în ultimul an, în perspectiva dezbaterii care urmează să aibă loc miercuri în PE în legătură cu situația statului de drept din țara noastră.
Inițiativa România le solicită europarlamentarilor să ceară Comisarului pentru justiție, Věra Jourova, și Comisiei Europene sesizarea Comisiei de la Veneția pentru o opinie privind compatibilitatea pachetului de reforme adoptate sau propuse de autoritățile din România cu standardele statului de drept. De asemenea, să ceară autorităților române ”să înceteze imediat adoptarea modificărilor legislative sau să o amâne până la momentul în care Comisia de la Veneția va exprima o opinie juridică în legătură cu acestea”. Mișcarea le mai solicită europarlamentarilor să ceară Comisiei Europene să accelereze crearea unui mecanism pentru monitorizarea respectării de către statele membre a principiilor fundamentale ale statului de drept și a independenței justiției.
În 24 ianuarie, președintele și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și Frans Timmermans, au dat publicității o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de evoluțiile recente din România și subliniază că CE avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legilor justiției.
”Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declarație.
Juncker și Timmermans amintesc că o condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.
În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017, se arată în declarație.
De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avertizat în 31 ianuarie, în conferința comună cu președintele Klaus Iohannis, care s-a aflat la Bruxelles, că, dacă legile justiției rămân așa cum le-a votat Parlamentul, discuțiile privind renunțarea la MCV și intrarea în spațiul Schengen ”se vor pune în alți termeni”. ”Dacă legile din România rămân așa cum au fost adoptate de Parlament, discuțiile despre MCV și despre aderarea la Schengen se vor pune în alți termeni. Și așteptăm deciziile Curții Constituționale și, dacă totul decurge cum trebuie, trebuie să asigurăm României locul ei în spațiul Schengen, pentru că românii nu merită să fie tratația ca cetățeni de mâna a doua. România și românii sunt în centrul vieții europene și voi face toate eforturile pentru a-mi îndeplini acest scop, pe atât de repede pe cât ne va permite legislația din România”, a spus Juncker.
De asemenea, Juncker a spus că România a făcut progrese remarcabile în privința statului de drept, iar CE nu va accepta ca România să facă pași înapoi privind statul de drept.
Liderii Coaliției PSD ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au răspuns președintelui și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene printr-o scrisoare în care explică faptul că dezbaterea legilor justiției s-a făcut transparent, cu implicarea tuturor participanților la actul de justiție, și își exprimă ”îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce privește transparența dezbaterilor”.
Ei au susținut că oficialii europeni sunt dezinformați, prin "minciuni" transmise la Bruxelles de către Reprezentanța Comisiei Europene la București.
Curtea Constituțională a decis că Legea privind modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor conține dispoziții neconstituționale și cere redefinirea erorii judiciare și a relei credințe, dar și a gravei neglijențe. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat că în ceea ce privește prevederile referitoare la atribuțiile președintelui României în numirea șefilor parchetelor au fost admise obiecții care privesc "mai buna definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României”.
De asemenea, CCR a declarat neconstituționale prevederi din Legea privind organizarea judecătorească.
În ceea ce privește sesizările asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, decizia a fost amânată de CCR pentru 13 februarie.
Articolele din legile justiției declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională vor fi modificate în Parlament foarte repede, a declarat, duminică, liderul PSD, Liviu Dragnea.