Energie

Statul român ″reușise″ să-i prindă în ″plasa″ impozitului specific de 0,5% din cifra de afaceri impus, de principiu, doar în sectoarele de petrol și gaze, și pe comercianții de lemne de foc, brichete, peleți, cărbune, naftalină, ulei lubrifiant sau antigel și, în același timp, să-i scape din vedere pe traderii străini de țiței și carburanți fără sedii permanente în România.

Compania de stat Hidroelectrica reacționează la amenda primită pentru GDPR, arătând că își reafirmă angajamentul ferm față de protecția datelor cu caracter personal ale clienților și angajaților săi.

Cei doi mari producători de energie controlați în proporție de peste 80% de statul român, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, vor acoperi 21,3% din consumul de energie al Republicii Moldova din luna februarie, semnând, în acest sens, contracte bilaterale cu trader-ul de stat de la Chișinău, Energocom, la prețul reglementat din România, de 400 de lei/MWh.

Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, demarează lucrările la o investiție vitală pentru ″exportul″ de energie electrică produsă de eolienele și fotovoltaicele din Dobrogea, precum și de viitoarele reactoare 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă, către consumatorii din vestul țării.

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a fost amendată cu 74.562 lei (echivalentul sumei de 15.000 euro) de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Asta pentru că suprataxa, denumită contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, va trebui să dispară doar după publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei Curții Constituționale (CCR), care nu a survenit încă.

Azerbaidjanul, considerat o alternativă la aprovizionarea cu gaz rusesc cel puțin a Europei de sud-est, și-a majorat cu aproape 10% livrările către Bătrânul Continent în 2024, ajungând la 12,9 milioane de metri cubi (mc). O mică parte din acest volum a ajuns și în România, probabil chiar și în Republica Moldova.

Deși stă cu ochii și pe gazele românești din Marea Neagră, de care s-a declarat interesată, consumul Ungariei de gaze rusești a atins un nivel record. Potrivit ministrului maghiar de externe, Peter Szijjarto, în 2024 Ungaria a importat un volum record de gaze naturale din Federația Rusă, 7,6 miliarde metri cubi, prin gazoductul TurkStream.

Camera Deputaților a reluat demersurile prin care se dorește ca Palatul Parlamentului din București, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, prezentată ca "vedetă energofagă" și în presa internațională și în care parlamentarii, personalul administrativ și vizitatorii s-au plâns adesea de frig iarna, să aibă, în circa 2 ani și jumătate, o centrală proprie de producție de energie electrică și termică cu turbine pe gaze, cu putere instalată de 2 MW, dar și pompe de căldură și panouri fotovoltaice.