Fiscalitate

Guvernul și-a propus să obțină de la Banca Națională a României o sumă în creștere de aproape patru ori față de cea din 2023 și cu aproape jumătate peste execuția preliminară de anul trecut. Ținta pare una ambițioasă, în contextul scăderii randamentelor globale și al încetinirii creșterii rezervelor valutare.

Statul român ″reușise″ să-i prindă în ″plasa″ impozitului specific de 0,5% din cifra de afaceri impus, de principiu, doar în sectoarele de petrol și gaze, și pe comercianții de lemne de foc, brichete, peleți, cărbune, naftalină, ulei lubrifiant sau antigel și, în același timp, să-i scape din vedere pe traderii străini de țiței și carburanți fără sedii permanente în România.

Încasările din impozitarea microîntreprinderilor sunt estimate de către Guvern să scadă cu 34% în acest an, de la 3,48 miliarde lei în 2024 la 2,3 miliarde lei în 2025, potrivit datelor analizate de către Profit.ro. În 2026, impozitul plătit de micro va coborî din nou, la 1,49 miliarde lei. Această evoluție este determinată de restricțiile introduse de către autorități la regimul microîntreprinderilor, cel mai recent prin ordonanța trenuleț din decembrie.

Guvernul așteaptă o sumă substanțial mai mare în acest an din impozitul achitat de cei care încasează dividende, având în vedere că pentru sumele distribuite ca dividende după data de 1 ianuarie 2025, impozitul este de 10%, față de 8% anterior. Pe finalul anului trecut, însă, firmele s-au grăbit să distribuie dividende (posibil pentru primele trei trimestre din 2024), pe cotă de 8%.

Guvernul a încasat anul trecut 11,24 milioane de lei din taxa pe lux, un impozit special care se aplică pentru casele și mașinile cu valoare mare, iar pentru anul 2025 vizează să încaseze cu 16,7% mai mult, respectiv 13,1 milioane de lei. Pentru anul următor, taxa pe lux ar trebui să aducă 13,5 milioane lei, în 2027 este planificat 13,86 milioane lei, iar în 2028 suma de 14,2 miloane lei.

Asta pentru că suprataxa, denumită contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, va trebui să dispară doar după publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei Curții Constituționale (CCR), care nu a survenit încă.

Politica fiscală pe termen mediu a Guvernului vizează consolidarea finanțelor statului, implementarea de măsuri din programul de guvernare, în limita spațiului fiscal-bugetar disponibil, precum și modificări în ce privește taxarea, potrivit Ministerului Finanțelor. Printre acestea se numără reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor sa distribuie o parte din dividende sub forma de acțiuni către angajați, simplificarea stimulentului fiscal pentru cercetare–dezvoltare, trecerea la impozitarea proprietății în funcție de valoare, reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă, precum și sprijinirea angajării tinerilor și vârstnicilor.

Veniturile pierdute la buget din acordarea de către stat de scutiri fiscale, cote reduse de taxare și facilități, se vor ridica anul acesta la 75,88 miliarde lei, reprezentând 4% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Variația este una redusă față de anul 2024, când s-au ridicat la 71,5 miliarde lei, dar cu o pondere mai mare în PIB, de 4,1%. Cotele preferențiale sau facilitățile sunt aduse tot mai des în discuție în ultimii ani ca soluție pentru a stabiliza bugetul statului.

Ministerul Energiei va primi în 2025 un buget mai ridicat cu 161%, Transporturile o alocare în creștere cu 19,7%, Educația cu 9,9%, Sănătatea cu 35%, Ministerul Apărării Naționale va avea cu 10,2% mai mulți bani, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va înregistra o creștere de 38%, prevede proiectul de buget pentru 2025, publicat acum de către Ministerul Finanțelor. Profit.ro a anunțat încă din ziua anterioară alocările pe ministere.