Autori: Ana – Maria Corugă – Managing Partner, Alina Paraschiv – Managing Associate SCA CORUGĂ & PRODESCU
Clepsidre dinamice ce indică o numărătoare inversă, îndemnuri și întrebări care conferă un sentiment de urgență în achiziție sau de vinovăție în abandonarea procesului, butoane de consimțământ marcate în culori aprinse constrastante, cumulare de sume suplimentare în fluxul de achiziție care se adaugă la prețul de achiziție, toate acestea sunt exemple de elemente de design înșelător (manipulator) care, în funcție de întregul context al construcției digitale, pot fi considerate ca încălcând legislația privind protecția consumatorilor. Acestea sunt în mod special cunoscute sub denumirea din limba engleză de dark patterns.
I. Ce sunt dark patterns sau elementele de design înșelător în cadrul unor interfețe online? Scurt istoric și realitatea curentă
Cadrul legal aplicabil nu oferă o definiție a designului manipulator la nivelul unei interfețe digitale.
În anul 2021, Comisia Europeană(1) stabilește că tiparele întunecate – astfel cum sunt denumite în versiunea din limba română a documentului oficial referit, sunt practici comerciale manipulatoare. Se arată că elementele de design înșelător se regăsesc, în interfețele digitale de proiectare, sub forma unor îndemnuri rău-intenționate. Aceste explicații vin imediat după intrarea în vigoare a Directivei Omnibus(2) care a consolidat regulile privind practicile comerciale înșelătoare și a introdus obligații noi de transparență pentru mediul online precum informarea clară atunci când prețurile sunt personalizate, explicarea modului de colectare și afișare a recenziilor, dar și reguli mai stricte privind anunțarea reducerilor.
În anul 2022, Comisia Europeană coordonează o acțiune de verificare sistematică desfășurată de autoritățile competente din 23 de state membre ale Uniunii Europene, cu privire la incidența elementelor de design înșelător la nivelul interfețelor online(3). La acel moment, acțiunea a relevat faptul că, din 388 de site-uri web verificate, 148 dintre acestea prezentau integrate elemente de design manipulator. Autoritățile implicate în verificări au catalogat tiparele identificate în trei mari categorii:
(i) cronometre false de numărătoare inversă – unde aceste cronometre se resetau la expirarea perioadei inițiale sau dispăreau din cadrul interfeței online, în timp ce oferta pentru care se îndemna la o acțiune rapidă rămânea valabilă;
(ii) ierarhizare falsă – interfețele erau concepute astfel încât direcționau consumatorii spre anumite opțiuni date, fie prin elemente de design fie prin componente de text exprimat;
(iii) informații ascunse – informațiile esențiale despre produsul sau serviciul oferit erau ilustrate cu font de dimensiuni foarte reduse, fără colorit contrastant sau plasate în spații mai puțin vizibile.
În 19 octombrie 2022, este adoptat Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale (”DSA”). DSA se referă la elemente de design manipulator ce influentează în mod negativ capacitatea consumatorului de a lua decizii potrivit popriilor interese, în mod autonom. Conform actului normativ, nu este permis ca interfețele să fie concepute într-un mod care induce în eroare, manipulează sau limitează libertatea de alegere a utilizatorilor.
În anul 2024, Raportul emis de Comisia Europeană în finalizarea consultării publice lansate pe subiectul practicilor comerciale corecte în mediul digital(4) indică următoarele practici generice întreprinse într-o interfață online și care se traduc în elemente de design manipulator: prezentarea în mod nenatural a opțiunilor disponibile, utilizarea de cronometre false pentru numărătoare inversă, utilizarea de instrumente de manipulare emoțională a consumatorilor astfel încât aceștia din urmă să pună la îndoială opțiunile alese în cadrul platformei, formularea de întrebări prin utilizarea dublei negații.
Lipsa unei definiții legale nu a împiedicat așadar, legiuitorul european și legiuitorul național, să stabilească sfera de aplicare practică a acestor dark patterns. Totodată, echivalarea dark patterns cu forme ale practicilor comerciale înșelătoare oferă autorităților naționale precum și Comisiei Europene, după caz, instrumente eficiente de supraveghere, control și sancționare.
Astfel, într-o piață saturată de produse și servicii precum și de strategii comerciale tot mai inventive, cadrul legal vine să traseze limite clare și să evite transformarea spațiului digital într-o junglă digitală.
II. Unde se pot regăsi elementele de design înșelător și când sunt sancționabile?
Prezența elementelor de design înșelător este interzisă și sancționabilă indiferent de tipul sau regimul juridic al interfeței online în care sunt integrate.
Astfel, aceste elemente de design manipulator vor fi sancționabile indiferent după cum se regăsesc încorporate în:
(i) site-uri web și aplicații mobile de prezentare și/sau de fidelizare, care nu permit încheierea unui contract la distanță între profesionist și consumator;
(ii) site-uri web și aplicații mobile ce oferă posibilitatea încheierii unui contract la distanță între operatorul site-ului / aplicației și consumator (magazinele online);
(iii) site-uri web și aplicații mobile ce listează operatori economici (magazine online terțe) cu care consumatorii pot încheia contracte la distanță (platformele online sau marketplaces);
(iv) site-uri web și aplicații mobile cu funcționalitate hibridă, respectiv care permit încheierea de contracte la distanță, de către consumator, atât cu operatorul site-ului / aplicației cât și cu operatori terți listați în cadrul site-ului / aplicației.
În prezent, Comisia Europeană desfășoară investigații complexe asupra mai multor platforme online cu acoperire multi-jurisdicțională, suspectate că folosesc tehnici de design manipulator. În paralel, autoritățile naționale din statele membre au început deja să aplice amenzi pentru practici de acest tip.
Astfel, este de menționat că riscul financiar nu este unul minor. În ce privește platformele online, DSA permite sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri globală, ceea ce echivalează cu riscuri financiare și bugetare semnificative. În paralel, Legea 363/2007 privind practicile comerciale incorecte, astfel cum a fost modificată prin legislația de transpunere a Directivei Omnibus, conferă ANPC atribuții în a sancționa atât practicile înșelătoare, cât și pe cele agresive cu amenzi contraveționale de pănă la 100.000 lei, per încălcare.
Nu în ultimul rând, pe lângă dimensiunea juridică, există și un risc operational și de business și anume încrederea consumatorilor. Odată ce utilizatorii finali vor înfrunta dezamăgirea resimțită de o decizie de achiziție luată ca urmare a unor tehnici de manipulare integrate în interfețe online, acestea din urmă își pot pierde credibilitatea. În mediul online, reputația se erodează repede, iar reconstrucția unui portofoliu de clienți este mult mai dificilă decât plata unei amenzi.
III. Cum arată în mod concret elementele de design înșelător?
În continuarea aspectelor indicate în secțiunile anterioare, vom oferi în cele ce urmează o serie de exemple concrete ale unor elemente de design manipulator, astfel cum acestea sunt întâlnite în practică:
- Nu sunt furnizate informații de identificare și contact ale operatorului economic sau sunt furnizate informații scrise cu font mic și ilizibil.
- Nu sunt furnizate informațiile necesare pentru identificarea/calculul prețului, fiind indicat un preț atractiv însă interfața adaugă treptat taxe (livrare, comisioane, servicii). Designul de checkout e construit deliberat să dezvăluie costurile în pași, când utilizatorul e deja angajat în proces (drip pricing).
- Setări implicite (pre-bifare) – Casetele deja bifate sau opțiunile presetate sunt introduse intenționat în design. Utilizatorul are impresia că face o alegere liberă, dar în realitate i s-a „livrat” din start o decizie.
- Presiune repetitivă (nagging) – Ferestre pop-up sau bannere care apar constant, chiar și după ce utilizatorul a ales o dată. Designul creează oboseală și presiune psihologică până când utilizatorul cedează și acceptă.
- Abonare simplă, dezabonare complicată.
- Urgență falsă – Cronometre sau mesaje de tip „ultimele 2 produse” sunt inserate direct în layout, deși inventarul de produs conține în realitate mai mult de 2 bucăți. Designul și formularea induc o senzație falsă de timp limitat, obligând utilizatorul să acționeze impulsiv.
- Design adictiv / hiper-angajant – Scroll infinit, notificări care apar constant, efecte de gamificare. Designul maximizează timpul petrecut pe platformă, nu interesul real al utilizatorului.
IV. Și acum, ce urmează?
În contextul unor investigații multiple desfășurate asupra unor platforme online cunoscute publicului larg precum și a informațiilor constante pe care le furnizează practica de piață, la nivelul Uniunii Europene s-a inițiat, în 17 iulie 2025, procedura de consultare publică în vederea adoptării Digital Fairness Act (”DFA”)(5).
Un subiect central al consultării inițiate este tocmai subiectul acestor elemente de design manipulator. Astfel, Comisia Europeană atrage atenția asupra imperativului de a preveni operatorii economici să utilizeze elemente de design manipulator în cadrul interfețelor online precum și orice alte tehnici incorecte care sunt menite să pună presiune, să inducă în eroare și să manipuleze consumatorii în mediul online.
Urmărim cu interes parcursul acestei initiative și credem că modificările legislative așteptate ar putea produce un impact semnificativ față de modul în care se construiesc și utilizează interfețele online. Astfel cum se arată în mod oportun în literatura de specialitate, pentru a putea aspira ca reglementările instituite la nivelul Uniunii Europene să își atingă scopul, este necesar să vedem dincolo de practici comerciale – ce au fost și sunt reglementate deja, și să începem să observăm modele și tendințe în realitatea digitală(6).
V. În loc de concluzii
În măsura în care reglementările existente și cele în curs de adoptare sunt aplicate în mod corespunzător, în mod esențial prin luarea în considerare a realităților în constantă transformare din piața digitală, putem rămâne optimiști în a considera că exigențele legale ce țin de integrarea elementelor de design manipulator în interfețele online se vor dovedi a fi chiar un instrument util pentru operatorii economici.
Ca mențiune finală, subliniem și faptul că renunțarea la unele elemente de design manipulator – cum ar fi, elemente repetitive și dinamice de pop-up sau colorizare excesivă și obositoare pentru ochiul uman, se poate constitui chiar în valoare adăugată pe zona de accesibilizare a interfețelor online, spre utilizare de către persoanele cu dizabilități. După cum cunoaștem, începând din 28 iuni 2025, toate magazinele online și platformele online trebuie să îndeplinească un standard minimal de accesibilitate.
(1) Comunicare a Comisiei (2021/C 526/01): Orientări privind interpretarea și aplicarea Directivei 2005/29/EC a Parlamentului European și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori.
(2) Directiva 2061/2019 a Parlamentului și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a
(3) Mai mult informații în acest sens pot fi consultate pe pagina oficială a Comisiei Europene, dedicată prezentării de informații extinse cu privire la astfel de acțiuni de coordonare a activității autorităților din statele membre în materia protecției consumatorilor: aici
(4) Document de lucru al Comisiei cu privire la elemente ce țin de corectitudinea practicilor comerciale în mediul online, având în vedere cadrul legal aplicabil la nivelul Uniunii Europene (SWD(2024) 230 final).
(5)https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/14622-Actul-legislativ-privind-echitatea-digitala_ro
(6) Journal of European Consumer and Market Law EuCML 4/2025, Editorial, Prof. Dr. Monika Namyslowska, Faculty of Law and Administration, University of Lodz.
Un material Legal Marketing
