Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.
Bugetul de stat pe 2020 va avea cheltuieli totale de 399,2 miliarde de lei și venituri așteptate de 358,6 miliarde de lei, potrivit Strategiei fiscal bugetare pe termen mediu, document redactat de Ministerul Finanțelor și analizat de Profit.ro.
În termeni nominali, veniturile cresc cu 9,8% (față de 10,6% în 2019 comparativ cu 2018), iar cheltuielile cu 7,1%, față de rate de 15-16% în 2019 și 2018. Ca pondere în produsul intern brut estimat de Comisia de Prognoză pentru anul viitor, veniturile cresc cu 0,4 puncte procentuale la 31,8%, în timp ce cheltuielile scad cu 0,5 puncte procentuale la 35,4%. Este prima ajustare a cheltuielilor bugetare de după 2015.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Deficitul scade cu circa 5,5 miliarde de lei față de 2019 la 40,6 miliarde de lei și de la 4,4 la 3,6% din PIB, dar se menține la un nivel excesiv după criteriile bugetare ale Uniunii Europene.
Cheltuielile cresc mai încet, cu excepția pensiilor. Guvernul vrea investiții din fonduri UE
Cheltuielile de personal, care au umflat cel mai mult factura bugetară în ultimii ani, își temperează dinamica considerabil, la 7,2% în dinamică față de 2019, comparativ cu ratele de creștere de 19%, respectiv 24% din ultimii doi ani, și vor fi de 109,8 miliarde de lei. Ponderea în PIB va scădea cu o zecime de punct procentual, la 9,7%, după creștere de un punct procentual în 2018 și de 0,7 pp în 2019.
Statul va cheltui și în 2020 27,5% din total pe angajați. Dar factura cu cheltuielile fixe va crește și mai mult.
Cheltuielile cu asistența socială, reprezentate în mare măsură de pensii, vor crește cu 14,5% în 2020 la 131,1 miliarde de lei și vor ajunge la o pondere de o treime din cheltuielile totale. În septembrie 2020 este programată creșterea punctului de pensie cu 40%, un avans care va pune presiune pe buget, mai ales din 2021.
Cheltuielile de investiții ar urma să crească cu 12,6% la 48,6 miliarde de lei. Ritmul este mai redus decât cel din anii anteriori (de +26%), dar ponderea în PIB este în creștere (+0,2 pp la 4,3%), precum și cea în total cheltuieli (de la 11,6% la 12,2%).
Pe de altă parte, investițiile rămân reduse în raport cu nevoia de dezvoltare a infrastructurii României și acestea s-ar putea chiar să nu se realizeze la nivelul scontat. Potrivit documentului, creșterea soldului de investiții cu 5,4 miliarde de lei s-ar face în mare măsură cu un adaos din fonduri europene de 0,5% din PIB, adică de 5,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de capital finanțate exclusiv de la buget ar urma să scadă cu o treime de punct procentual (adică 3,7 miliarde de lei) la 2,4%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii vor crește cu 3,6% la 51 de miliarde de lei. Dinamica e la o treime față de cea din anii anteriori, iar ponderea în PIB scade cu 0,2 pp la 4,5%.
Cheltuielile cu subvențiile ar urma să crească cu 2,2% la 7,3 miliarde de lei, după creșteri de 7% în anii anteriori.
Cheltuielile cu dobânzile ar urma să fie cu 7,9% mai mari la circa 14 miliarde de lei, după o stagnare în 2019 și o creștere de circa 28% în 2018.
Singurul capitol care înregistrează scăderi nominale este cel numit “alte transferuri”, cu un minus de 13,4% (sau 5,8 miliarde de lei) la 37,5 miliarde de lei. Aici documentul citat nu este generos în explicații și nu știm ce transferuri sunt în scădere la un asemenea volum.
Cheia ar putea fi la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – (fostul Minister al Dezvoltării Regionale condus și de Liviu Dragnea), unde bugetul total scade cu circa 4,2 miliarde de lei. La capitolul transferuri între unități ale administrației publice soldul scade de la circa 7,1 miliarde de lei în 2019 la 2,5 miliarde de lei în 2020 – adică la mai puțin decât era în 2017. Ar putea fi vorba despre reducerea sumelor disponibile pentru celebrul Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL), pentru care statul a alocat începând cu 2013 până în iulie 2019 peste 47 de miliarde de lei, din care a și plătit 18,7 miliarde de lei.
La rectificarea bugetară recentă, guvernul PNL a alocat încă 1,8 miliarde de lei pentru PNDL, posibil ca să nu fie nevoit să includă sumele în bugetul din 2020. Ministrul Florin Cîțu declara că PNDL va fi menținut, dar că va fi orientat către fonduri europene.
Cele mai mari creșteri de cheltuieli nominale sunt la Ministerul Apărării Naționale (+3,2 miliarde de lei), la Educație (+2,6 miliarde de lei) și Interne (+2,3 miliarde de lei). În afară de Ministerul Lucrărilor Publice, scăderi importante mai sunt și la Agricultură (-3 miliarde de lei).
Bugetul de cheltuieli al Ministerului Muncii ar urma să crească cu 5,4% la 30,6 miliarde de lei, mai ales ca urmare a creșterii cheltuielilor cu asistența socială, dar și a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă.
Bugetul Educației ar ajunge la 30,5 miliarde de lei (+9,3%), dar ar stagna ca pondere în PIB la 2,7%. Creșterea vine din salariile mai mari cu 1,3 miliarde de lei decât în 2019 (la 21,3 miliarde de lei), dar și dintr-o creștere de 1,3 miliarde de lei a capitolului alte transferuri, unde nu știm ce se întâmplă.
Bugetul MAPN ar crește cu 18,1%, fiind și cel mai mare avans procentual dintre principalele 10 ministere. Costurile cu salariile urmează să crească cu peste 15% sau 890 de milioane de lei la 6,8 miliarde de lei.
Ministerul de Interne primește cu 13% mai mult decât în 2019 la 19,4 miliarde de lei. Aproape jumătate din sumă merge către majorarea cheltuielilor cu personalul de 955 de milioane de lei (+8,4%).
În cazul Ministerului Agriculturii, scăderea de 14% a bugetului este explicabilă prin scăderea sumelor din proiecte cu fonduri europene de la 16,6 la 13,7 miliarde de lei – posibil să fie trecute prin altă parte unele subvenții primite de la UE și plătite mai departe agricultorilor.
La Ministerul Transporturilor bugetul crește cu 530 de milioane de lei (4,7%) la 11,9 miliarde de lei. Cheltuielile cu proiecte europene mai mari cu 2,2 miliarde de lei la 6,6 miliarde de lei ar susține întreaga creștere de buget, inclusiv scăderile din alte zone.
Venituri în creștere din majorarea PIB și mai puțin din creșterea colectării
Structura de venituri se menține, în mare măsură, similară celei din anii anteriori. Ținta PNL de creștere a veniturilor nici nu este foarte ambițioasă ca pondere în PIB, cu un avans de doar 0,4 puncte procentuale. Pe de altă parte, veniturile ar trebui să crească cu circa 32 de miliarde de lei față de 2019, un volum similar celui cu care au crescut în 2019 față de 2018.
În termeni nominali, cele mai mari creșteri de venituri ar trebui să vină din contribuțiile de asigurări sociale (un plus de aproape 12 miliarde de lei). Estimarea este făcută pe o creștere în continuare a salariului mediu cu o zecime la peste 3.300 de lei și majorarea salariului minim cu 7,2%, ceea ce va aduce mai mulți bani statului prin contribuțiile obligatorii. Totodată, majorarea salariilor la stat crește și intrările din contribuții.
Alte creșteri importante de venituri mai sunt prevăzute în contul taxei pe valoarea adăugată (+6,5 miliarde de lei la 72,7 miliarde de lei), dar și din capitolul alte venituri fiscale (+5,5 miliarde de lei la 6,6 miliarde de lei), unde nu avem detalii despre sursele abundenței de venituri, deși aici avem și cea mai mare creștere a ponderii în PIB, de la 1,1% la 1,5%.
Totodată și din impozitul pe venit așteaptă guvernul mai mulți bani (+3,2 miliarde de lei la 26,3 miliarde de lei), după o scădere de 7,4 miliarde de lei în 2018 vs 2017, ca efect al transferului impozitării muncii, și o creștere de doar 444 de milioane de lei în 2019.
Accizele mărite de la 1 ianuarie pentru tutun – în timp ce supra-acciza la carburanți ar urma să fie eliminată – vor aduce aproape 2,5 miliarde de lei în plus anul viitor.
Guvernul mizează și pe sume mai mari cu 1,5 miliarde de lei (la 19,5 miliarde de lei) din impozitarea profitului firmelor.
Scăderi sunt așteptate din veniturile nefiscale, circa 621 de milioane de lei la 28,8 miliarde de lei.
