S&P se așteaptă ca Guvernul să modifice Legea de majorare a pensiilor cu 40% după alegerile de anul viitor. “Fără aceste schimbări, deficitul fiscal va crește la 6% din PIB în 2022”

S&P se așteaptă ca Guvernul să modifice Legea de majorare a pensiilor cu 40% după alegerile de anul viitor. “Fără aceste schimbări, deficitul fiscal va crește la 6% din PIB în 2022”
scris 11 dec 2019

Agenția de rating Standard and Poors (S&P) și-a revizuit estimările pe anul viitor, incluzând cheltuieli fiscale de 1% din PIB legate de aplicarea legi pensiilor, care ar urma să producă efecte din septembrie, doar câteva luni, dar se așteaptă că, din 2021, viitorul guvern care va primi mandat la alegeri, va modifica legea pentru a evita o situație bugetară gravă în 2022.

“Pentru 2021, presupunem că alegerile vor da guvernului un mandat pentru a schimba elemente materiale în majorările de pensii  aprobate prin legea pensiilor. În absența unor astfel de măsuri, anticipăm că deficitul fiscal al României va urca la 6% din PIB în 2022, datoria guvernamentală va avansa puternic ca procent din PIB, implicând o creștere a cheltuielilor cu dobânzile și presiune suplimentară pe poziția externă”, arată S&P în fundamentarea deciziei de menținere a ratingurilor României (BBB- / A-3), revizuind însă perspectiva acestuia de la stabil la negativ.

Agenția de rating arată că abaterile mari de cheltuieli ale guvernului anrerior au forțat conducerea actuală a României să își revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 și 2020, pe fondul încetinirii creșterii economice, însă avertizează că, în contextul presiunii alegerilor, și actualul guvern interimar va continua să aplice măsuri care agravează situația bugetară și a contului curent, cum sunt majorarea salariului minim și creșterea pensiilor

“Creșterea planificată a salariilor și pensiilor va contribui la lărgirea deficitului deja important al contului curent al țării până în 2020”, arată S&P.

Euro urcă și se apropie iar de pragul de 4,78 lei CITEȘTE ȘI Euro urcă și se apropie iar de pragul de 4,78 lei

Potrivit agenției, “performanțele fiscale slabe derivă din contextul preelectoral, care reduce și marja de manevră a guverul interimar. Ne-am revizuit previziunile pentru a include în 2020 cheltuieli fiscale de 1% din PIB legate de legea pensiilor, doar partial compensate de alte măsuri potențiale ale guvernului”.

Anul viitor, majorarea pensiilor ar urma să producă efecte doar câteva luni la finele anului, însă pentru 2021 impactul bugetar ar fi uriaș. Motiv pentru care S&P anticipează că, eliberat de presiunea alegerilor, viitorul guvern ar putea să modifice legea pensiilor pentru a diminua aceste efecte, deși actualul guvern interimar a anunțat că menține creșterea de 40% aprobată prin legea din iulie 2019, care ar implica o creștere cumulată a cheltuielilor cu pensile până la 3% din PIB în perioada 2020-2022. Deja cheltuielile cu pensiile și salariile au ajuns să reprezinte peste 80% din veniturile fiscale ale statului, iar analiștii au arătat că noile majorări ar face ca peste 90% din toți banii colectați de stat să meragă pe pensii și salarii, lăsând spațiu bugetar infim pentru alte categorii de cheltuieli.

S&P consideră că și decizia guvernului interimar Orban de a menține creșterea salariului minim de anul viitor, aprobată anterior de PSD, va avea impact în deteriorarea situației. “Înțelegem că autoritățile intenționează să meargă mai departe cu majorarea salariului minim cu 7,2% de la începutul anului 2020, măsură care va contribui la supraîncălzirea pe termen scurt a economiei și la un deficit de cont curent și mai mare”

Agenția constată că randamentelele titlurilor de stat au fluctuat în perioada 2018-2019, majorând costul împrumuturilor guvernamentale. “În opinia noastră, aceasta reflectă nevoia de finanțare mai mare a țării și incertitudinea mai mare în ceea ce privește politica fiscală. Adâncirea deficitelor guvernamentale în perioada 2019-2020 a amplificat cerințele de finanțare pe termen scurt. Cu o incertitudine în creștere față de perspectivele stabilizării fiscale, situația ar putea conduce la o creștere suplimentară a costurilor de finanțare și o notă de plată mai mare pentru dobânzi”, arată agenția de rating.

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la cel mai mare nivel din ultimele 2 luni CITEȘTE ȘI Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la cel mai mare nivel din ultimele 2 luni

Standard & Poor's Global Ratings și-a revizuit perspectiva asupra României la negativă, de la stabilă, a anunțat astăzi agenția de rating, precizând că menține ratingul creditului suveran în monedă străină și pe termen scurt a rămas la „BBB- / A-3”.

"Având în vedere că deficitul poate ușor depăși 3% din PIB și anul viitor, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv", atenționează analiștii, amintind că acest lucru s-a mai întâmplat în perioada 2009 – 2013, iar acum vine din nou o perioadă electorală.

Procedura de deficit excesiv, reglementată la nivelul UE, impune țării în cauză să prezinte un plan cu măsurile și politicile corective pe care le va aplica, precum și termenele pentru realizarea acestora.

Înrăutățirea ratingului va pune presiune pe costurile de împrumut și cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.

România s-a remarcat în ultimii ani în regiune nu doar prin creșterea economică relativ ridicată – deși nu cu mult peste medie -, dar și prin cel mai mare deficit bugetar, în buza a 3% din produsul intern brut, și prin al doilea cel mai ridicat deficit de cont curent (după Serbia, țară în afara UE). Deficitul fiscal va sări în 2019 la 4,3% din PIB, după ultima rectificare bugetară, iar ministrul Finanțelor spune că va fi peste 3% și anul viitor, în condițiile în care pensiile vor crește cu 40% din septembrie.

România a mai fost sub amenințarea schimbării perspectivei de rating – primul pas înainte de retrogradare -, în vară, când Standard & Poor’s și-a schimbat decizia doar după ce guvernul PSD a modificat Ordonanța 114/2018 și a redus considerabil taxa pe activele bancare.

La acest moment, dpă România, cel mai mare deficit bugetar este cel al Ungariei, cu 1,8% din PIB în acest an și 1,4% în 2020. Restul țărilor au deficite mult mai reduse sau chiar excedente bugetare, cum este cazul Cehiei și al Sloveniei. Din cauza deficitului mai mare va crește și datoria publică cu circa 1,5 puncte procentuale la 36,8% din PIB anul viitor. România este singura țară din regiune în care datoria suverană este în creștere ca pondere în producția economică, în restul țărilor fiind în scădere – cel mai mare declin este anticipat pentru Slovenia, de circa 3 pp. Pe de altă parte, datoria publică va rămâne cea mai mică din regiune, sub media de 45,5% din PIB, conform estimărilor.

 

 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
rating
s&p
pensii
majorare
deficit