Dobânzile la creditele noi acordate de bănci au crescut în februarie cu aproape jumătate de punct procentual și au ajuns la cel mai ridicat nivel după mai 2014. Primele două luni din 2019 și de după introducerea taxei pe activele bancare au adus scumpiri ale creditelor pe aproape toată linia. De cealaltă parte, remunerațiile la depozite au crescut doar în cazul firmelor. Marja de dobândă a băncilor este în creștere.
Luna februarie vine cu noi creșteri de dobânzi pentru creditele în sold, dar mai ales pentru cele noi. Evoluția este contrară intenției anunțate de Guvernul PSD/ALDE când a adoptat taxa pe activele bancare prin OUG 114/2018, lege modificată recent, anume aceea de a scădea dobânzile. Totodată, și ritmul creditului a încetiniit în primele două luni ale anului.
Dobânda medie la creditele noi acordate de bănci a ajuns la 7,66% pe an, în creștere cu 0,47 puncte procentuale față de februarie și cu 0,69 de puncte procentuale față de decembrie 2018. Avansul de la începutul anului 2019 este unul dintre cele mai mari din ultimii ani și, totodată, dobânda la creditele noi e la cel mai ridicat nivel după mai 2014. Spre deosebire de situația de acum 5 ani, însă, dobânzile sunt acum pe o tendință generală de creștere. Ratele sunt acum mai mari cu 3,36 pp față de minimul istoric atins în decembrie 2016.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Cel mai mult s-au scumpit creditele acordate populației, cu 0,41 pp față de ianuarie, la o dobândă medie de 8,6% pe an, cel mai ridicat nivel de după mai 2014. Creditele noi acordate firmelor s-au scumpit 0,34 pp la 6,18%, maximul după octombrie 2014.
Dobânda anuală medie efectivă la creditele de consum (care include și comisioanele, pe lângă rata dobânzii) a s-a apropiat și mai mult de nivelul de 11% pe an, însă se menține într-un interval de variație relativ redus în ultimii doi ani. DAE medie la creditele noi pentru locuințe a crescut până aproape de 6%, nivel apropiat celui din a doua parte a anului trecut, însă în creștere față de minimele istorice atinse în 2016-2017 de circa 3,7% pe an.
Creditele în sold s-au scumpit și ele, însă mai ușor (+0,05 pp la 7,19%), pe fondul creșterii ratelor interbancare în comparație cu ianuarie. Față de anul anterior, dobânda medie la creditele în sold a crescut cu 1 pp, respectiv cu 1,7 pp față de acum doi ani, urmare a reflectării creșterii ROBOR în variația dobânzilor.
Și pe partea de pasive vedem o creștere a dobânzilor în februarie. Dobânda medie la depozitele noi a crescut cu 0,28 pp la 2,25%. Însă avansul vine doar din componenta de depozite ale companiilor (+0,41 pp la 2,49%), unde de regulă vedem o volatilitate ridicată a dobânzilor, în funcție de evoluția lichidității din piața interbancară. În cazul populației, dobânda medie la depozitele nou constituite a scăzut cu 0,03 pp la 1,63% și se menține multe sub rata anuală a inflației (3,8% în februarie). De altfel, în primele două luni din 2018 vedem chiar o scădere a ratelor de dobândă cu care sunt remunerate economisirile populației (-0,13 pp).
În cazul depozitelor în sold vedem o creștere ușoară a randamentelor, în condițiile în care majorările anterioare de dobânzi la depozitele noi sunt preluate în reînnoirile de contracte de economisire. Însă și în cazul soldului remunerația rămâne consistent sub rata inflației.
BNR a anunțat o gestionare strictă a lichidității din piață, astfel încât să forțeze băncile să crească dobânzile plătite pentru atragerea de depozite de la clientelă. Însă acest lucru înseamnă și dobânzi interbancare mai ridicate, ce vor fi transferate în costurile contractelor cu dobândă variabilă.
Marja de dobândă, calculată ca diferență între dobânda medie la creditele noi și cea la depozitele noi, a crescut cu 0,19 pp în februarie la 5,41% și cu un total de 0,4 pp în 2019. Calculată ca diferență între dobânda la creditele noi și rata medie lunară a ROBOR la 3 luni, marja a crescut cu 0,27 pp la 4,49% și cu 0,57 pp față de decembrie. ROBOR la 3 luni a crescut pe meda lunară cu 0,2 pp în februarie la 3,17%.
Guvernul a pus o taxă progresivă pe activele bancare la finele anului trecut, în funcție de evoluția indicatorului ROBOR la 3 și 6 luni peste nivelul prag de 2%. După protestele băncilor, ale BNR – care a acuzat o imixtiune în politica monetară -, dar și după avertismentul agenției Standard & Poor’s că perspectiva de rating suveran va fi retrogradată, Guvernul a venit cu o nouă ordonanță care a îndulcit taxa și a eliminat legătura cu ROBOR. Totodată, Executivul a introdus o reducere a taxei pentru băncile care ating o țintă de creștere a creditării, respectiv de reducere a marjei nete și a introdus un nou indicator pentru variația creditelor noi în lei, bazat pe media tranzacțiilor interbancare efective.
