Senatorul Daniel Zamfir mai încearcă încă o dată să impună prin lege plafonarea dobânzilor la credite, conversia creditelor în valută, încetinirea executărilor silite și limitarea sumelor ce pot fi cerute de colectorii de creanțe. Noile prevederi ar aduce și sancțiuni dure pentru creditorii care nu se aliniază, ce pot merge până la suspendarea activității sau chiar dizolvarea operatorilor financiari.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Senatorul ALDE Zamfir, cu suportul avocatului Gheorghe Piperea, revine în Parlament cu patru proiecte distincte care vizează sectorul bancar, după ce a retras un proiect cu prevederi similare, în urma avizelor negative primite de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.
Noile proiecte vin să îngreuneze procesul de executare silită pentru datoriile la bănci, instituțiile financiare nebancare sau firme de recuperare, oferind numeroase înlesniri consumatorilor. Totodată, firmele de recuperare nu vor mai putea pretinde de la debitorii cesionați mai mult decât au plătit pe creanța achiziționată.
Plafonarea dobânzilor la credite revine, cu limitarea drastică a dobânzilor ce pot fi cerute de bănci pentru creditele ipotecare.
Totodată, este încercată din nou conversia forțată a creditelor în valută, autorii motivând că debitorii care au beneficiat de acestea s-ar găsi într-o situație de impreviziune, ca urmare a deprecierii leului, respectiv a creșterii ponderii ratelor în total venituri.
Zamfir a mai încercat să proiecte similare, care chiar au fost și votate de Parlament la finele anului trecut, însă au fost contestate de opoziție la Curtea Constituțională, care a aprobat sesizarea și a decis că inițiativele nu îndeplinesc condițiile de formă (acestea nu au avut avizele necesare și au fost insuficient motivate). În astfel de situații, CCR nu mai analizează și fondul proiectelor, adică prevederile din lege.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor contra executărilor silite abuzive sau intempestive (B455/2019)
Proiectul de lege vizează relațiile dintre comercianți/creditori și debitorii persoane fizice care au calitatea de consumatori. Prin proiect este eliminat caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit bancar, de leasing, ale titlurile notariale, precum și ale cambiei, biletului la ordin și cecului. Astfel, creditorii precum băncile vor fi nevoiți să obțină în instanță recunoașterea caracterului de titlu executoriu al contractului, în cazul în care debitorul nu mai plătește ratele.
„Contestația la executare este un remediu ulterior demarării procedurilor de executare silită, care poate fi exercitată numai într-un anumit termen și care în sine nu suspendă procedurile de executare silită. Iar pentru suspendarea executării silite, petentul trebuie să plătească o cauțiune. Toate aceste împrejurări fac excesiv de dificilă asigurarea drepturilor conferite consumatorilor în temeiul dreptului Uniunii Europene”, se arată în expunerea de motive.
Dar mai sunt introduse și alte înlesniri pentru consumatori și dificultăți pentru creditori în realizarea creanței.
Apare o obligație de revizuire a contratului, în vederea reducerii poverii datoriei, mai cu seamă în cazu unei executări silite care vizează locuința debitorului. Dacă, în cele din urmă, executarea silită se finalizează cu evacuarea debitorului din locuința familială, „acesta va avea dreptul de a nu părăsi locuința familială timp de un an de la finalizarea procedurii de evacuare”.
Debitorul va fi citat și în procedura de încuviințare a executării silite de către executorul judecătoresc – procedura se realizează fără citarea părților potrivit legislației în vigoare. În cazul în care s-a încuviințat executarea, consumatorul poate formula apel împotriva hotărârii de încuviințare a executării, care suspendă executarea. În forma în vigoare a legii, dreptul la apel în faza de încuviințare revine doar creditorului.
Totodată, la cererea consumatorului sau din oficiu, instanța este obligată să analizeze caracterul abuziv al clauzelor contractului sau actului juridic care are caracter de titlu executoriu în sine, inclusiv în cazul în care s-a formulat contestație la executare.
Consumatorul este scutit de cauțiune pentru suspendarea executării silite – în prezent se plătește un procent din valoarea creanței ce poate însemna o sumă ridicată. De altfel, proiectul propune suspendarea efectelor contractului și executării silite până la soluționarea definitivă a contestației sau a unei acțiuni de drept comun care vizează contractul (cum ar fi o acțiune în constatarea clauzelor abuzive).
Toate aceste prevederi ar duce la creșterea timpului necesar în care o bancă, o instituție financiară nebancară sau un recuperator de creanțe vor putea efectiv să execute bunurile și veniturile unui debitor.
Totodată, proiectul mai prevede că legea se va aplica și procedurilor de executare aflate în curs de derulare.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit (B454/2019)
După ce proiectul care viza conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării a fost declarat neconstituțional, Zamfir revine cu un proiect care vizează toate creditele în valută și pentru care debitorii pot solicita conversia la cursul de schimb din data încheierii sau a perfectării contractului, plus o variație maximă de 20% față de acest curs.
Și debitorii cu credite în derulare ar putea cere conversia, „în scopul echilibrării prestațiilor și al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte”, potrivit proiectului, dacă sunt îndeplinite condițiile privind impreviziunea.
Se prezumă că există impreviziune dacă sunt întrunite condițiile „șocului valutar”. Acest șoc valutar este definit ca orice variație a cursului care atinge sau depășește plafonul maxim stabilit de BNR prin regulamente sau norme.
Banca centrală stabilea, prin regulamentul 17/2012, că pentru creditele în valută se va testa un șoc pe cursul de schimb de 35,5% pentru euro, 52,6% pentru francul elvețian, 40,9% pentru dolarul american, în cazul debitorilor neacoperiți natural la riscul valutar. Doar că aceste prevederi au fost abrogate începând cu 2019, când a intrat în vigoare noul regulament privind creditarea persoanelor fizice.
Totodată, proiectul mai prevede că există impreviziune dacă gradul de îndatorare a depășit cu cel puțin 20% gradul maxim de îndatorare stabilit de BNR, la data la care se solicită conversia.
Potrivit regulamentului mai sus menționat, BNR impune un grad maxim de îndatorare aferent creditelor în valută de 20% din veniturile debitorilor neacoperiți la riscul valutar și de 40% pentru împrumuturile în lei. Astfel, în funcție de cum sunt interpretate acele procente din proiectul lui Zamfir (20% vs. 20 de puncte procentuale), s-ar putea considera impreviziune dacă ratele debitorului cu credit în valută au crescut la 24% din venituri sau 40% din venituri.
Proiectul mai prevede că dobânzile și comisioanele contractului vor fi fixate la nivelul de la data încheierii contractului sau prin raportare la costurile creditului aplicate de instituția de credit la data efectuării conversiei, fiind aleasă soluția mai favorabilă consumatorului.
Conversia se va putea realiza la cererea debitorului sau din proprie inițiativă de către creditorul financiar, în termen de maximum 90 de zile de la depunerea unei cereri. Cererea de conversie suspendă efectele executării contractului până la data semnării actului adițional sau până la obținerea unei hotărâri judecătorești.
Asupra suspendării contractului se va pronunța instanța sesizată cu cererea de revizuire judiciară, prin ordonanță președințială, care se judecă de urgență.
Legea ar urma să se aplice și în cazul creditelor externalizate.
Mai apar și prevederi punitive la adresa creditorilor.
„Camuflarea trecerii riscului valutar asupra consumatorului, prin clauze contractuale ambigui, opace sau insidioase ori prin utilizarea de reclame mincinoase, constituie practici incorecte ale creditorilor financiari și se sancționează conform Legii nr.363/2007 privind practicile incorecte ale comercianților”, se arată în proiect.
Totodată sunt interzise și considerate ilicite prevederile care trec riscul valutar integral în sarcina consumatorului, ANPC urmând să constate aceste fapte, caz în care aplică amenda maximă și poate dispune sancțiunea complementară a suspendării activității până la 6 luni, închiderea unității sau dizolvarea creditorului financiar.
„Împrumutatul beneficiază, aparent, de o dobândă micșorată pe durata primilor ani de rambursare a creditului în valută, în contrapartida unui risc reportat asupra anuităților sau a ratelor ulterioare (viitoare) dar, în primul rand, costurile acestui credit sunt egale sau chiar mai mari decât produse similare în moneda națională si, în al doilea rand, hiper-valorizarea monedei de plată, în legatura cu care debitorul nu a fost avertizat, majorează la cote insuportabile volumul de plăți lunare în moneda națională, ceea ce determină treptat, dar sigur, ruinarea debitorului. Multiplicat cu numere ce reprezintă rata de neperformanță a portofoliului de credite ale creditorului financiar, acest risc individual de neplată devine un risc major de insolvabilitate sau chiar de colaps al creditorului financiar însuși”, se arată în expunerea de motive.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanțe (B453/2019)
Proiectul de lege introduce un nou concept, acela de cesiune de creanță cu titlu speculativ, adică orice cesiune realizată de creditorul financiar către persoane afiliate (filiale sau firme din grup), sau care duce la creșterea solvabilității creditorului financiar (ceea ce se întâmplă matematic în cazul scăderii bilanțului de credite, când capitalul rămâne constant) sau care reduce baza de impozitare.
„A vând în vedere fenomenul cesiunilor speculative de creanțe cu care se confruntă economia și societatea românești, în special în privința raporturilor juridice ale colectorilor de creanțe cu consumatorii, se impune reglementarea unei noi formule juridice a retractului litigios, ca modalitate de protecție a consumatorilor contra abuzului de putere economică al creditorilor financiari și a colectorilor de creanță”, se arată în expunerea de motive.
Astfel, în fața unei astfel de cesiuni, care vizează cam toate cazurile de cesiune, „cesionarul nu va putea pretinde consumatorului nici voluntar, nici pe cale de executare silită sau în instanță, mai mult decât prețul real al cesiunii, la care se pot adăuga cheltuielile și spezele efective ale contractului și dobânda din ziua când cesionarul a plătit prețul cesiunii”.
Totodată, „în scopul de a zădărnici intenția de speculă a cesionarului”, debitorul consumator va putea plăti cesionarului suma nominală cu care acesta a achiziționat creanța și se va putea astfel elibera de datorie.
Creditorul (cesionarul) urmează să dezvăluie debitorului prețul de achiziție al creanței, urmărirea silită fiind suspendată până la data comunicării acestei informații.
În acest caz ar putea exista probleme la nivelul cesiunilor făcute la nivel de portofoliu, pentru care prețul s-a negociat la pachet.
Proiectul mai prevede că cesiunea de creanță este nulă în cazul în care se încheie sau se perfectează cu o entitate care nu este creditor financiar sau colector de creanțe autorizat, cedentul și cesionarul fiind decăzuți din dreptul de a calcula și pretinde dobânzi sau alte costuri ori penalități aferente creanțelor cesionate.
Legea ar urma să se aplice și creditelor în derulare, dacă sunt îndeplinite condițiile impreviziunii, care va fi prezumată în cazul cesiunilor speculative.
Sunt reluate și dispozițiile din proiectul de mai sus care prevede sancționarea de către ANPC a creditorilor implicați într-o cesiune speculativă.
În expunerea de motive se mai precizează că mai mult de o treime (1,1 milioane) din dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată reprezintă dosare generate de astfel de creanțe și de executări silite.
Propunere legislativă privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive (B452/2019)
Proiectul de lege vrea să limiteze dobânzile pe care creditorii le pot percepe de la persoanele fizice consumatori (pentru care este extinsă definiția pentru a încorpora și debitorii care au legături cu firmele).
Astfel, dobânda anuală efectivă, definită în sensul legislației privind protecția consumatorilor în vigoare, ar urma să fie limitată la cel mult 2 puncte procentuale peste „dobânda de refinanțare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă”. Trimiterea este probabil la dobânda de politică monetară a băncii centrale, care este de 2,5% în prezent. Astfel, DAE, care include inclusiv comisioanele aferente creditelor, nu va putea depăși 4,5%. Dobânda medie curentă pentru creditele ipotecare în sold era de 5,7% în iulie, nivel similar cu cel al DAE mediu pentru creditele noi de acest tip.
În cazul în care creditorul este o instituție financiară nebancară autorizată de BNR, DAE în cazul creditelor imobiliare nu poate depăși dublul dobânzii de refinanțare practicată de BNR în raporturile sale juridice cu instituțiile de credit (adică 5% în prezent).
DAE în cazul creditelor de consum nu poate depăși cu mai mult de 15 puncte procentuale dobânda de refinanțare practicată de BNR (adică 17,5%). Acest nivel ar afecta cu precădere creditele de consum oferite de IFN, mai ales cele pe termen scurt.
În cazul creditelor de consum în valoare maximă de 3000 de euro, în echivalent lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăși dublul sumei împrumutate.
Legea ar urma să se aplice și contractelor în derulare, dacă sunt îndeplinite condițiile impreviziunii.
Dacă nivelul DAE este mai mare decât cel stipulat în plafoane, atunci acesta va fi redus la cererea consumatorului, pe cale amiabilă sau judecătorească. Dacă se ajunge în instanță, efectele contractului urmează să fie suspendate pe toată durata judecății, iar asupra suspendării se va pronunța judecătorul prin ordonanță președințială.
Calitatea de consumator a debitorului este extinsă astfel încât să excludă întreaga activitate a debitorului.
„Calitatea de consumator care acționează în scopuri personale sau familiale se prezumă și se analizează în raport de contractul care intră sub incidența prezentei legi, și nu de întreaga activitate a debitorului”, se arată în proiectul de lege.
Va avea calitatea de consumator și codebitorul, precum și fideiusorul „care nu se află într-o relație funcțională cu debitorul principal - persoana juridică, respectiv, fideiusorul care nu are calitatea de asociat, acționar semnificativ, administrator, director sau membru al organelor de conducere la debitorul principal - persoana juridica” și va fi asimilat fideiusorului girantul și avalistul unei cambii sau a unui bilet la ordin care garantează creanța rezultată dintr-un contract ce intră sub incidența acestei legi.
Utilizarea de dobânzi peste limitele plafonate va fi considerată practică comercială incorectă sau chiar ilicită, care va putea fi sancționată de către ANPC cu amendă sau chiar închiderea activității creditorului.
„Supra-îndatorarea debitorilor prin dobânzi excesive determină costuri și pierderi sociale ridicate: șomaj, boală asociată stării psihice negative determinate de starea de supra-îndatorare, faliment personal, pierderea locuinței și a surselor de finanțare ale familiei debitorului, riscul de revoltă socială. Sentimentul irelevanței și inutilității sociale a celor supra-îndatorați și captivi creditorilor financiari este agravat de lipsa unei plase de siguranță socială, de care toți cetățenii Uniunii Europene, inclusiv cetățenii români, ar trebui să beneficieze”, se arată în expunerea de motive.
Proiectele de lege urmează să intre în dezbatere la Senat și au nevoie de avizul Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
Un alt proiect, ce vizează definirea impreviziunii în funcție de fluctuațiile valutare și scăderea venitruilor debitorilor, este în discuție la Curtea Constituțională, care ar putea emite o decizie în 9 octombrie.
