Opinii: Inteligența Artificială vs Prostia Umană

De la întoarcerea de la Forumul Economic Mondial din acest an de la Davos, am fost întrebat în repetate rânduri care sunt cele mai importante concluzii pe care le am.

Printre cele mai discutate subiecte din acest an s-a numărat inteligența artificială - în special inteligența artificială generativă ("GenAI"). Odată cu recenta adoptare a modelelor lingvistice de mari dimensiuni (precum cel care alimentează ChatGPT), există  multă speranță - și multă agitație - cu privire la ceea ce ar putea face AI pentru productivitate și creșterea economică în viitor.

Pentru a aborda această întrebare, trebuie să ținem cont de faptul că lumea noastră este dominată mult mai mult de prostia umană decât de AI. Proliferarea megaamenințărilor [3] - fiecare dintre ele fiind un element al unei "policrize" mai largi - confirmă faptul că politica noastră este preadisfuncțională, iar politicile noastre prea greșite, pentru a aborda chiar și cele mai serioase și evidente riscuri la adresa viitorului nostru. Printre acestea se numără schimbările climatice, care vor avea consecințe economice enorme; statele eșuate, care vor face ca valurile de refugiați climatici să devină și mai mai mari; și pandemiile recurente și virulente, care ar putea fi și mai dăunătoare din punct de vedere economic decât COVID-19.

Înrăutățind situația, rivalitățile geopolitice periculoase evoluează în noi războaie reci - cum ar fi cel dintre Statele Unite și China -. și în războaie fierbinți potențial explozive, cum ar fi cele din Ucraina și din Orientul Mijlociu. În întreaga lume, creșterea inegalității veniturilor și a averilor, parțial  eterminată de hiperglobalizare și de tehnologiile de economisire a forței de muncă, au declanșat o reacție împotriva democrației liberale, creând oportunități pentru mișcări politice populiste, autocratice și violente.

Nivelurile nesustenabile ale datoriei publice și private amenință să precipite crize financiare și de îndatorare, și s-ar putea să asistăm încă la o revenire a inflației și la șocuri negative stagflaționiste ale ofertei agregate. Tendința mai largă la nivel global este spre protecționism, de-globalizare, de-cuplare și de-dolarizare.

Mai mult, aceleași noi și curajoase tehnologii de inteligență artificială care ar putea contribui la creșterea și bunăstarea umană au, de asemenea, un mare potențial distructiv. Acestea sunt deja folosite pentru a împinge dezinformarea, deep fakes și  manipularea electorală, la care se adaugă temerile cu privire la șomajul tehnologic permanent și o inegalitate și mai accentuată. Creșterea armelor autonome și a războaielor cibernetice potențate de AI este la fel de amenințătoare.

Orbiți de strălucirea inteligenței artificiale, participanții de la Davos nu s-au concentrat asupra celor mai multe dintre  aceste amenințări. Acest lucru nu a fost o surpriză. Zeitgeistul WEF este, din experiență, un contraindicator al direcției în care se îndreaptă cu adevărat lumea.

Factorii de decizie politică și liderii de afaceri sunt acolo pentru a-și vinde cărțile și pentru a emite platitudini. Ei reprezintă înțelepciunea convențională, care se bazează adesea pe imaginea din oglinda retrovizoare a evoluțiilor globale și macroeconomice.

Prin urmare, atunci când am avertizat, la reuniunea din 2006 a WEF, că vine o criză globală, am fost catalogat drept un pesimist. Iar când am prezis, în 2007, că multe state membre ale zonei euro se vor confrunta în curând cu probleme legate de datoriile suverane, am fost criticat de către ministrul de finanțe al Italiei.

În 2016, când toată lumea m-a întrebat dacă prăbușirea de pe piața bursieră chineză este un semn că va avea loc o aterizare dură, care va provoca o repetare a crizei mondiale din anii '80, am susținut - corect - că China va avea o aterizare dură, da gestionată. Între 2019 și 2021, subiectul la modă la Davos a fost bula criptografică, care s-a prăbușit începând cu 2022. Apoi, accentul s-a mutat pe hidrogenul curat și verde, o altă modă carese estompează deja.

Când vine vorba de inteligența artificială, există șanse foarte mari ca tehnologia să schimbe într-adevăr lumea în următoarele decenii. Dar accetul WEF pe GenAI pare deja deplasat, având în vedere că tehnologiile și industriile AI din viitor vor depăși cu mult aceste modele. Luați în considerare, de exemplu, revoluția în curs de desfășurare în robotică și automatizare, care va duce în curând la dezvoltarea de roboți cu caracteristici asemănătoare cu cele umane, care pot învăța și efectua mai multe sarcini în același mod în care o facem noi. Sau gândiți-vă la ceea ce va face IA pentru biotehnologie, medicină și, în cele din urmă, pentru sănătatea și durata de viață a oamenilor. Nu mai puțin intrigante sunt evoluțiile în domeniul cuantic care, în cele din urmă, se vor îmbina cu inteligența artificială pentru a produce tehnologii avansate de criptografie și aplicații de securitate cibernetică.

 Aceeași perspectivă pe termen lung ar trebui aplicată și în cazul climei dezbaterilor privind clima. Devine din ce în ce mai probabil că problema nu va fi rezolvată cu ajutorul energiei regenerabile - care crește prea lent pentru a face o diferență semnificativă - sau tehnologii costisitoare precum captarea carbonului și hidrogenul verde. În schimb, am putea asista la o revoluție a energie nucleare cu condiția ca un reactor comercial să poată fi construit în în următorii 15 ani. Această sursă abundentă de energie ieftină și curată, combinată cu cu desalinizarea ieftină și agro-tehnologia, ne-ar permite să hrănim cei zece miliarde de oameni care vor trăi pe planetă până la sfârșitul acestui secolul.

În mod similar, revoluția în domeniul serviciilor financiare nu va fi centrată în jurul blockchain-ului descentralizate sau al criptomonedelor. Mai degrabă, va include genul de tehnologie financiară centralizată, bazată pe inteligență artificială, care deja îmbunătățește sistemele de plată, de alocare a împrumuturilor și creditelor, de asigurări, subscrierea și gestionarea activelor. Știința materialelor va duce la o

revoluție în ceea ce privește noile componente, fabricarea prin imprimare 3D, nanotehnologiile și biologia sintetică. Explorarea și exploatarea spațială ne vor ajuta să salvăm planeta și să găsim modalități de a crea moduri de viață extra-planetare.

 Acestea și multe alte tehnologii ar putea schimba lumea în mai bine, dar numai dacă vom putea gestiona efectele secundare negative ale acestora și numai dacă sunt folosite pentru a rezolva toate megaamenințările cu care ne confruntăm. Se speră că inteligența artificială va învinge într-o bună zi prostia umană. Dar nu va avea niciodată această șansă dacă ne distrugem mai întâi pe noi înșine.

Nouriel Roubini este profesor emerit de economie la Stern School of Business de la New York University și economist șef și economist șef și co-fondator al Atlas Capital Team. El este autorul cărții Megathreats: Ten Dangerous Trends That Imperil Our Future, and How to Survive Them [2] (Little, Brown and Company, 2022).

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2024.

[1] http://ednet.project-syndicate.org/cms/cms.cgi?cmsid=76633bfe479688c6616f2272c8246e5
[2] https://www.hachettebookgroup.com/titles/nouriel-roubini/megathreats/9780316284059/?lens=little-brown
[3] https://www.project-syndicate.org/onpoint/megathreats-remain-despite-moderation-of-pandemic-and-other-shocks-by-nouriel-roubini-2023-11
[4] http://www.project-syndicate.org