Clienții captivi ai noului țar al energiei din România

scris 29 oct 2017

Harvey Weinstein era cunoscut până recent ca un susținător entuziast al principalelor cauze liberale. În discursurile sale a fost un critic dur al rasismului, sexismului și cenzurii și a găzduit chiar și petreceri somptuoase menite a asigura donații în vederea luptei împotriva SIDA. Cu toate acestea, în realitate s-a demonstrat un misogin, și nu unul de duzină, ci un caz patologic. Cavalerul drepturilor femeilor era un mare hărțuitor sexual al acestora. Iar acesta a fost un proces evolutiv. E greu de crezut că s-a comportat atât de abject încă de la descălecarea sa la Hollywood, în acest caz ar fi fost, într-un fel sau altul, ejectat. Probabil că abuzurile sale s-au înmulțit și agravat odată cu puterea obținută. Pentru că “puterea corupe și puterea absolută corupe absolut”.

Un fenomen similar poate fi întâlnit și în relația dintre politic și economic. Majoritatea politicienilor își încep timid carierele, după care intră în relații mai mult sau mai puțin incestuoase cu companii de stat și private, în special mari corporații. Cer, în primă instanță, mici favoruri, pe care le răsplătesc cu discursuri sau cu promovarea unei legislații prietenoase. După care obțin susținerea acestora în numirea lor în poziții cheie în instituții publice, autorități de reglementare, în executiv sau în legislativ.

Din acest moment, precum Weinstein, la adăpostul puterii obținute, adoptă un discurs populist și devin susținătorii entuziaști ai drepturilor consumatorilor și “industriei naționale”. Vechii “tovarâși și pretini”, actorii (nu cei de la Hollywood) care l-au făcut om (mai degrabă “bărbat” de stat), constată cu surprindere că sunt hărțuiți, asexual e adevărat, în declarații publice. Și nu știu de unde li se trage. Își pun directorii de Public Affairs sau alte departamente de lobby la treabă, fără a conștientiza că aceștia sunt “echivalentul tehnocrat” al politicianului populist, care se ocupă cu “covorul roșu” sau “tăierile de panglici” al oficialilor. Weltanshaangul lor poate fi rezumat la un singur principiu: Capul plecat, sabia nu-l taie! Numai că în beția lor de putere, principalul hobby al politicienilor este ascuțirea săbiilor!

Un exemplu edificator de astfel de politician este noul țar (informal, evident) al energiei din România: președintele Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților și, mai nou, al Comiseii de anchetă a ANRE, Iulian Iancu. Acesta avea și până în prezent puteri uriașe în ceea ce privește legislația primară din domeniu, forma finală a oricărui act normativ votat de Parlament fiind stabilită de Comisia sa (Camera Deputaților fiind decizională în ceea ce privește legislația din domeniu).

Problema sa era că nu controla și principala instituție reglementatoare a domeniului, care stabilește legislația secundară, ANRE. De o săptămână însă, a rezolvat și acest lucru, numindu-și un coleg de comisie, social-democrat evident, pe fostul electrician șef de tură și sindicalist de cumetrie, Dumitru Chiriță, în poziția de președinte ANRE. Astfel, toate companiile din sector, private sau de stat, au devenit clienți captivi ai noului țar al energiei, care controlează direct atât legislația primară, cât și cea secundară.

Din noua sa poziție de țar, cu puteri absolute, Iancu nici nu mai simulează obiectivitatea. În calitate de președinte al Comisiei de anchetă a ANRE, încă de la prima ședință, care stabilea procedurile de funcționare a acuzat un producător (pe care l-a și nominalizat în ziua următoare) de manipularea pieței energiei. Respectând cu sfințenie principiul “Capul plecat sabia nu-l taie”, respectivul producător nu numai că nu i-a cerut să demonstreze acuzațiile și, în caz contrar, să-l dea în judecată, ci nici măcar nu i-a solicitat demisia din calitatea de președinte al comisiei, pentru antepronunțare. Pentru că este evident că verdictul comisiei este deja dat, înainte de audieri. Și astfel, va fi nevoit să traverseze “ancheta” parlamentară cu prezumția de vinovăție asupra capului.

Ca și cum n-ar fi fost suficient, în pofida faptului că știe foarte bine că, potrivit regulamentului, dar și a hotărârii de înființare a Comisiei de anchetă, persoanele (fizice sau juridice) audiate pot răspunde și în scris sau prin poștă, Iancu a amenințat că, în cazul în care CEO-ul companiei nu se va prezenta personal să răspundă întrebărilor, va trimite către “DIICOT și DNA” informațiile care vor fi culese în timpul audierilor. Acuzație goală de conținut, președintele Comisiei fiind obligat legal să facă sesizeze organele penale în eventualitatea în care constată că s-au comis infracțiuni. Dacă nu cumva Iancu a vrut să transmită un alt mesaj: Prezentați-vă personal la audieri și așa poate vă scap de DIICOT și DNA, lucru ilegal de altfel.

Iulian Iancu se comportă, mai degrabă, exact cum îi stă bine unui țar, solicitând tuturor președinților companiilor de stat și private din domeniul energetic să se prezinte personal în fața sa pentru a-și prezenta omagiile, a-i pupa mâna și a-i recunoaște suzeranitatea!

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
iulian iancu
anre
omv petrom
comisie de anchetă