Principala acuzație de natură deontologică care i se aduce de obicei presei economice este cea de partizanat. Publicațiile de business promovează uneori disimulat, neasumat, fie companii, produse și servicii (reclamă mascată prin advertoriale nemarcate ca atare), fie politici guvernamentale, gen ce bine (sau rău) e să existe pilonul II de pensii administrate privat sau să se majoreze (sau să scadă) taxele. Pe scurt, păcatele presei economice ar fi publicitatea și lobby-ul "sub acoperire", precum și publicarea de editoriale de opinie care se pretind a fi articole pur informative.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Eu cred însă că mass media de business mai are un păcat, cel puțin la fel de: incapacitatea de a mai genera dezbateri consistente și competente în societate, pe temele economice cele mai presante. Iar după mine asta ține atât de incompetență și comoditate, cât și de un anumit nivel de autocenzură.
Spun asta pentru că paginile ziarelor și site-urile cu profil economic sunt pline de materiale neutre, seci, parcă fără miez, care ne anunță lucruri gen "Economia (sau exportul, sau investițiile străine directe) au crescut/scăzut cu X la sută" și gata. Fără nici o punere în context, fără nici o analiză din care să reiasă sensul și relevanța informației și, de multe ori, fără măcar o minimă enumerare a posibilelor cauze ale evoluțiilor care constituie subiectele articolelor respective.
Cum am spus, în multe cazuri e vorba de incompetență și/sau comoditate. Ziaristul nu se simte în stare sau îi e prea lene să emită judecăți argumentate, informate asupra a ceea ce scrie. Așa că preferă să ascundă aceste lipsuri sub masca maximei obiectivități, a pretenției că prezintă "informație și atât", fără să-și dea cu părerea și fără să explice. Sau îi e teamă să nu fie acuzat de partizanat și atunci se autocenzurează.
Cititorul rămâne frustrat. Ba mai mult, vrând să afle nu doar ce se întâmplă, ci și de ce se întâmplă, e lăsat astfel pradă formatorilor de opinie interesați, cu agendă politico-economică bine determinată, dacă nu de-a dreptul site-urilor conspiraționiste, ce promovează povești abracadabrante. Fenomenul "fake news" are drept cauză și faptul că presa serioasă se ferește să dea explicații.
Ziaristul de business nu poate fi un simplu receptor și transmițător de știri pretins neutre. Asta și pentru că economia nu e un mecanism automat explicabil strict prin cifre, ci este rezultatul acțiunii umane, cu motivațiile, așteptările și efectele si specifice. Presa economică trebuie să fie nu doar competentă, obiectivă și deontologică, ci și curajoasă cu exprimarea judecăților de apreciere și de valoare.
