Analiză NY Times. Putin a organizat una dintre cele mai mari parade de Ziua Victoriei, prin care a vrut să exprime că are susținerea populației și că militarii săi sunt în avantaj, pe front. În realitate, Rusia se confruntă cu probleme economice și diplomatice serioase.
“Marea noastră victorie de acum 80 de ani este o nouă poveste, o nouă concepție a actualei confruntări a Rusiei cu Occidentul”, a declarat un profesor de relații internaționale la televiziunea rusă de stat săptămâna aceasta, se arată în debutul analizei The New York Times . Profesorul continuă cu sublinierea faptului că în spatele fastului, Rusia se află într-o situație mult mai dificilă: armata abia avansează pe câmpul de luptă din Ucraina, economia se clatină, prețurile petrolului – principalul său produs de export – sunt în scădere și, poate cel mai surprinzător, Donald Trump dă de înțeles că viziunea sa asupra relației cu Vladimir Putin și a războiului se înrăutățește, scrie BiziDay.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Un expert rus în economie, consultat de publicația americană, a spus că Vladimir Putin acceptă toate aceste realități cu speranța că, în cele din urmă, va reuși să obțină o victorie de proporții istorice. “Ei sunt convinși că sunt mai rezistenți decât adversarii lor. Ei cred că victoria nu va reveni părții care este cea mai bună, ci celei care rămâne în picioare cel mai mult timp”.
Deși, la început, Trump a preluat unele din punctele de vedere ale Rusiei, învinuind în mod fals Ucraina pentru declanșarea războiului, în ultimele săptămâni a schimbat strategia, amenințând că îi va pedepsi pe cei ce cumpără petrol rusesc, că va trimite arme mai performante Ucrainei și a încheiat un acord privind minereurile rare cu Kievul. Toate acestea, în timp ce, pe front, Armata Rusă avansează puțin, dar cu pierderi mari. În ultimele trei luni, forțele ruse au cucerit, în medie, patru kilometri pătrați pe zi, conform calculelor unei firme de informații militare cu sediul în Finlanda. În acest ritm, Rusiei i-ar trebui ani de zile pentru a cuceri integral regiunile pe care le-a anexat ilegal, subliniază The New York Times.
Atitudinea lui Donald Trump față de Vladimir Putin s-a schimbat după ce, președintele rus a refuzat toate propunerile acestuia de pace. A refuzat ideea de a îngheța luptele de-a lungul liniei actuale a frontului, iar apoi să treacă la negocierea unui acord și a cerut Statelor Unite să convingă Uniunea Europeană să ridice o parte a sancțiunilor pe care le-a stabilit. În tot acest timp, Rusia a continuat să bombardeze Ucraina, ucigând și rănind peste 2.600 de civili în primele trei luni ale anului, potrivit ONU.
În ciuda acestor provocări, 20 de șefi de stat au mers la Moscova, inclusiv liderii Chinei și Braziliei, ceea ce îl ajută pe Putin să își susțină afirmațiile conform cărora sancțiunile occidentale nu au reușit să izoleze Rusia. Parada militară a avut scopul de a transmite NATO că Rusia nu este singură.
Cu toate acestea, Rusia este presată de scăderea prețului petrolului, de diminuarea rapidă a rezervelor sale valutare, de nivelurile record ale dobânzilor și de sancțiunile impuse de Statele Unite și aliații lor, ca răspuns la invazia din Ucraina. Principalul său aliat, China, reduce achizițiile de cărbune și oțel rusesc, în încercarea de a se adapta la războiul comercial cu Statele Unite. De asemenea, scăderea constantă a prețului petrolului afectează mult Rusia, în condițiile în care veniturile din exportul de țiței și produse petroliere se ridică la aproximativ 40% din bugetul său de stat. Luna aceasta, Ministerul de Finanțe a triplat prognoza de deficit bugetar pentru 2025, ajungând la 1,7% din PIB, și și-a redus prognoza prețului pentru principalul tip de petrol exportat de Rusia, de la 70 de dolari pe baril la 56 de dolari.
Economiștii spun că, pentru a acoperi deficitul, rușii fie trebuie să cheltuiască bani din rezerva națională, fie trebuie să tipărească mai mulți bani, ceea ce ar duce la creșterea inflației, care deja este la 10%. Kremlinul a luat în calcul reducerea cheltuielilor publice, pentru a compensa scăderea prețului petrolului, însă ulterior a renunțat la măsură.
Vladimir Putin acceptă menținerea dobânzii de referință la 21%, nivel stabilit în octombrie anul trecut, însă mediul de afaceri a început să critice măsura. De asemenea, consumatorii sunt nemulțumiți de prețurile mari ale alimentelor, care au crescut cu 12% în martie, însă acest lucru nu s-a tradus într-o revoltă generală. Această situație este urmarea faptului că salariile au crescut, la fel și subvențiile de la stat.
