Legea prevede că pensia anticipată poate fi cerută cu cel mult cinci ani înainte de atingerea vârstei standard de pensionare, cu condiția realizării stagiului complet de cotizare de 40 de ani (35 ani stagiu complet plus 5 ani depășire).
Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Astfel, de exemplu, studiile universitare, serviciul militar și concediul pentru creșterea copilului se numără printre perioadele care pot fi luate în calcul la reducerea cu până la cinci ani a vârstei standard de pensionare.
Beneficiul se aplică însă numai persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și îndeplinesc toate condițiile prevăzute de lege.
Prima condiție pentru reducerea cu până la cinci ani a vârstei standard de pensionare este realizarea stagiului complet de cotizare contributiv, de 35 de ani. Pentru acordarea acestui beneficiu, persoana trebuie să fi acumulat și încă cinci ani suplimentari de stagiu, care pot include atât perioade contributive, cât și anumite perioade asimilate sau necontributive recunoscute de lege.
Legea nr. 360/2023 recunoaște două categorii de intervale în care nu au fost achitate contribuții la sistemul public de pensii: perioade asimilate și perioade necontributive.
Acestea nu înlocuiesc stagiul complet de cotizare contributiv, însă pot fi luate în calcul la realizarea celor cinci ani suplimentari necesari pentru reducerea vârstei standard de pensionare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Ce sunt perioadele asimilate
Perioadele asimilate reprezintă intervale în care persoana nu a plătit contribuții la sistemul public de pensii, însă legea le consideră echivalente stagiului de cotizare.
Acestea sunt luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public. Potrivit Legii nr. 360/2023, sunt considerate perioade asimilate:
anii de studii universitare urmați la forma de zi sau cu frecvență, pe durata normală a studiilor, dacă acestea au fost absolvite cu diplomă de licență, master sau doctorat;
serviciul militar efectuat ca militar în termen sau militar cu termen redus, precum și perioadele de concentrare, mobilizare ori prizonierat;
perioadele în care au fost acordate indemnizații de asigurări sociale între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006;
concediul pentru incapacitate temporară de muncă provocată de accidente de muncă sau boli profesionale, acordat începând cu 1 ianuarie 2005;
concediul pentru creșterea copilului acordat începând cu 1 ianuarie 2006, până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani, respectiv 7 ani.
În cazul persoanelor care au absolvit mai multe facultăți sau mai multe cicluri universitare de același nivel, legea permite valorificarea unei singure perioade de studii pentru același nivel de învățământ, la alegerea solicitantului.
Excepția privind concediul pentru creșterea copilului
Concediul pentru creșterea copilului reprezintă singura perioadă asimilată care beneficiază de un regim diferit. Spre deosebire de celelalte perioade asimilate, acest interval este luat în calcul inclusiv la stabilirea stagiului minim de cotizare contributiv și a stagiului complet de cotizare contributiv.
Cu alte cuvinte, perioada concediului pentru creșterea copilului poate contribui inclusiv la realizarea stagiului complet necesar deschiderii dreptului la reducerea vârstei standard de pensionare.
Perioadele necontributive
Perioadele necontributive sunt intervale în care nu au fost plătite contribuții de asigurări sociale, însă legea le recunoaște ca vechime în muncă sau stagiu de cotizare în baza unor acte normative speciale. Aceste perioade pot fi valorificate numai dacă persoana a fost asigurată în sistemul public de pensii.
Printre cele mai importante perioade necontributive recunoscute de lege se numără:
perioadele recunoscute persoanelor persecutate din motive politice, deportate în străinătate sau constituite în prizonieri;
perioadele suplimentare de vechime acordate potrivit Decretului-lege nr. 118/1990;
vechimea recunoscută soției salariate care și-a însoțit soțul trimis în misiune permanentă în străinătate;
erioadele în care s-a beneficiat de ajutor de șomaj ori de ajutor de integrare profesională înainte de 1 aprilie 2001;
intervalele în care au fost acordate plăți compensatorii sau venit de completare, în condițiile prevăzute de lege;
vechimea suplimentară acordată persoanelor care au lucrat în grupele I și II de muncă, respectiv în condiții deosebite sau speciale;
perioada de exil;
vechimea suplimentară acordată persoanelor trimise să lucreze în țări cu climă greu de suportat;
alte perioade recunoscute prin acte normative speciale, inclusiv anumite intervale de șomaj tehnic.
În cazul femeilor însă, vârsta standard de pensionare și stagiul complet se aplică potrivit unui calendar de creștere etapizată, în funcție de luna și anul nașterii. Prin urmare, data la care pot solicita pensia anticipată diferă de la o persoană la alta, conform Libertatea.
Spre deosebire de pensia anticipată, pensionarea pentru limită de vârstă cu până la cinci ani înainte de vârsta standard nu presupune diminuarea cuantumului pensiei.
Această facilitate se aplică persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și l-au depășit cu cel puțin cinci ani.
Statisticile arată că 3.778.651 de persoane s-au pensionat la limita de vârstă, dintre care 2.152.111 sunt femei, beneficiind de o pensie medie de 3.119 lei.
Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea alin.(5) al art.65 din Legea nr.263/2010, urmărindu-se extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, din cauza poluării remanente.
„(5) Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și preparării minereurilor de uraniu, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac și derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu ori de radiații din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice și/sau de cocs metalurgic, a prelucrării țițeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a țițeiului parafinos și neparafinos, a distilării țițeiului în vederea producerii păcurii și a uleiurilor, respectiv în localitățile Baia Mare, Călărași, Copșa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureș, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum și în localitățile Abrud, Avram Iancu, Baia de Arieș, Lupșa, Ocoliș, Roșia Montană și Zlatna din județul Alba, Băița din județul Bihor, Bacău și Onești din județul Bacău, Maieru, Rodna și Șanț din județul BistrițaNăsăud, Crizbav, Făgăraș, Feldioara, Hălchiu, Satu Nou și Victoria din județul Brașov, Brăila, Tichilești și Chișcani din județul Brăila, Anina, Armeniș, Ciudanovița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu și Reșița din județul Caraș-Severin, Aghireșu, Câmpia Turzii, Căpușu Mare, Dej, Iara și Turda din județul Cluj, Năvodari din județul Constanța, Baraolt din județul Covasna, Târgoviște și Titu din județul Dâmbovița, Ișalnița din județul Dolj, Galați din județul Galați, Brănești, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgotești, Fărcășești, Ionești, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopșoru, Prigoria, Roșia de Amaradia, Rovinari, Turburea, Turceni și Urdari din județul Gorj, Bălan, Borsec, Corbu, Jolotca, Sândominic și Tulgheș din județul Harghita, Aninoasa, Baia de Criș, Băița, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petrila, Petroșani, Răchitova, Șoimuș, Teliucu Inferior, Uricani, Vața de Jos, Vețel, Vulcan din județul Hunedoara, Ciulnița și Slobozia din județul Ialomița, Borșa din județul Maramureș, Grințieș și Săvinești din județul Neamț, Brazi și Ploiești din județul Prahova, Broșteni, Crucea, Iacobeni, Ostra, Stulpicani și Vatra Dornei din județul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag și Tomești din județul Timiș, Mina Altân Tepe și Tulcea din județul Tulcea, Berbești și Râmnicu Vâlcea din județul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localității în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4)”, conform legii promulgate atunci de către șeful statului.






















