Aproximativ 3,7 milioane de candidați din întreaga Chină, inclusiv absolvenți ai celor mai prestigioase universități, au susținut luna trecută examenul național de admitere în administrația publică. Totuși, doar circa unul din 100 de candidați este așteptat să obțină unul dintre cele 38.100 de posturi guvernamentale de nivel de intrare, disponibile începând de anul viitor.
Chiar și cu șanse atât de mici, interesul rămâne extrem de ridicat, pe măsură ce perspectivele de angajare în sectorul privat se deteriorează din cauza încetinirii economiei și a sentimentului negativ din mediul de afaceri, scrie News.ro
Rata șomajului în rândul tinerilor urbani cu vârste între 16 și 24 de ani a rămas peste 17% din luna iulie, mult peste nivelul de aproximativ 10% din Statele Unite.
În trecut, locurile de muncă la stat erau cunoscute drept ”boluri de orez de fier”, simbol al stabilității, programului fix și siguranței pe termen lung. Odată cu deschiderea economiei chineze, mulți tineri educați au ales însă sectorul privat, atrași de salarii mai mari și oportunități dinamice în companii precum Alibaba, Tencent sau Huawei.
Această tendință se inversează acum. Slăbiciunea prelungită a economiei și campaniile de reglementare ale Beijingului împotriva unor sectoare precum imobiliarele, tehnologia sau educația privată au dus la concedieri masive. Cele mai mari 500 de companii private din China și-au redus personalul cu peste 314.000 de angajați anul trecut, potrivit unei asociații din domeniul industriei și comerțului.
În acest context, mulți tineri își ajustează așteptările și se reorientează către sectorul public. Un exemplu este Coral Yang, în vârstă de 22 de ani, absolventă a unei universități de top din Shanghai, specializată în analiză de date. După patru luni de căutări, a obținut un post într-o agenție locală de marketing, dar oferta a fost retrasă la scurt timp, după ce compania a renunțat la poziție din motive de reducere a costurilor. Yang se pregătește acum să susțină examenul pentru funcționar public anul viitor.
Datele confirmă această schimbare de mentalitate. Aproximativ 63% dintre studenți au indicat sectorul public drept prima opțiune de carieră în 2024, față de 42% în 2020, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare Zhilian Zhaopin. În schimb, ponderea absolvenților care își doresc un loc de muncă în companii private a scăzut la 12,5%, de la 25,1% în 2020.
Totuși, oferta de locuri de muncă la stat nu ține pasul cu cererea. Problemele financiare ale autorităților locale, accentuate de criza imobiliară, limitează capacitatea acestora de a extinde schema de personal. După o perioadă de creștere, angajările guvernamentale s-au stabilizat, iar pentru 2026 numărul de posturi a fost redus cu 4%.
Concurența a devenit extrem de dură: în medie, un post este disputat de circa 100 de candidați, față de unul din 70 în 2023. În unele zone rurale, raportul a ajuns la un candidat acceptat la peste 6.000 de aplicanți.
Presiunea va crește și mai mult anul viitor, când aproximativ 12,7 milioane de absolvenți de universități și școli profesionale vor intra pe piața muncii. Pentru a absorbi o parte din această forță de muncă, autoritățile au extins limita de vârstă pentru eligibilitate, dar o mare parte din posturi continuă să fie rezervate proaspeților absolvenți.
Atracția pentru sectorul public este alimentată și de dorința unui echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. Mulți tineri, dezamăgiți de ritmul intens și instabilitatea din companiile private, văd administrația publică drept o alternativă mai predictibilă, chiar dacă avansarea este lentă și puternic influențată de birocrație.
În paralel, interesul pentru studii postuniversitare este în scădere. Numărul candidaților la examenul național de admitere la masterat a coborât la 3,4 milioane, de la un vârf de 4,74 milioane în 2023, semn că tot mai mulți tineri nu mai percep diplomele avansate ca o garanție a unui loc de muncă mai bun.
Economiștii avertizează că această orientare masivă a absolvenților de top către sectorul public ar putea afecta pe termen lung dinamismul economiei chineze, reducând spiritul antreprenorial și inovația în sectorul privat, chiar dacă întărește capitalul uman al aparatului de stat.
