ULTIMA ORĂ Val de cutremure în România. Patru cutremure au avut loc în zona Vrancea și unul în Marea Neagră

Un prim cutremur a avut loc la 0:46, la o adâncime de 69,9 km,  a a avut o magnitudine de 3.

CITEȘTE ȘI Exclusivitățile săptămânii: FOTO Vine în România cel mai mare operator de zboruri charter din Polonia. Bancă vândută în România. Tranzacție majoră cu proprietarul PRO TV. Istorica RomâniaFilm, în faliment

A fost urmat, la mai puțin de o oră de un altul, cu magnitudine 3,6, la adâncimea de 124,4 km.. La 2:26 s-a produs un al treilea seism, cu magnitudine 2,1, la adâncimea de 110,3 km, scrie News.ro.

Cel de-al patrulea a avut loc la 6:33, la o adâncime de 144,4 km,  și a avut magnitudine 2,5.

Și în Marea Neagră s-a produs duminică un cutremur, la 7:03, și a avut magnitudinea 3,6.

CITEȘTE ȘI Anumiți români se pot pensiona chiar și cu 5 ani mai devreme, fără a fi penalizați pentru această decizie

Pe 19 octombrie a avut loc un cutremur în România cu magnitudine 4,8 în zona Vrancea. Seismu a fost resimțit la București și este cel mai puternic din acest an.

În august a fost înregistrat un cutremur de 4,5 grade, fiind de asemenea resimțit și în Capitală

Primăria Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, a lansat un Program municipal de Evaluare Vizuală Rapidă (EVR), care se desfășoară în perioada iunie - noiembrie și urmărește să identifice clădirile cu posibile vulnerabilități structurale, în nevoie de intervenție pentru reducerea riscului seismic. Inspectorii de pe teren nu vor intra însă în apartamente, conform datelor Profit.ro. Primăria arată că procesul nu presupune încadrarea în clase de risc seismic.

Fostul primar general, actualul președinte Nicușor Dan, avertiza însă că lista de clădiri cu risc seismic va crește de 2-3 ori în urma acestui proces, care a tot fost amânat.

Fost atunci și încă actual ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, anunța din 2023 că Guvernul va începe programul pentru reducerea riscului seismic cu ”evaluarea vizuală rapidă” a clădirilor din 2024, an în care însă, în luna august, lansa doar o platformă informatică pentru evaluarea vizuală rapidă a clădirilor cu vulnerabilitate seismică.

CITEȘTE ȘI Bolojan: Să se întrebe unii când au fost băuți! Despre faptul că și Guvernul Niculescu vrea legea salarizării: Când nu au votat legea salarizării și am pierdut 770 milioane euro sau când propun acum să votăm legea?

Conform unei legi datând încă din 2022, a fost introdusă pentru autorități obligativitatea evaluării vizuale rapide a clădirilor și termene pentru inițierea și finalizarea procedurilor de evaluare vizuală rapidă a clădirilor de către beneficiarii programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS).

Ce prespune în mod oficial Evaluarea vizuală rapidă a clădirilor (EVR), conform autorităților

- Metodologie simplificată de evaluare seismică, fără analiză inginerească de detaliu;

- Informații stabilite minimal, astfel încât inspecția să se poată realiza de pe domeniul public, prin observarea clădirii dinspre exterior, fără a fi necesar accesul inspectorului în imobil, indiferent de forma de proprietate a acestuiacosturi reduse de aplicare/clădire;

- Nu necesită resurse umane și tehnice deosebite;

- Se poate aplica într-un interval scurt de timp;

- Stabilește un nivel (punctaj) de prioritate pentru realizarea investițiilor pentru punerea în siguranță a clădirilor față de acțiunea seismică, considerând caracteristicile de vulnerabilitate seismică ale clădirilor realizate conform sistemului de asigurare a calității în construcții și practicii generale de construcție de la data realizării acestora;

CITEȘTE ȘI ANUNȚ Nicușor Dan contra lui Ciucu pentru curățarea graffiti-urilor de pe clădirile istorice. Sesizează la CCR legea prin care dispar avizele de la Cultură. ”Înlocuirea avizului cu o simplă notificare aduce atingere protejării patrimoniului!”

- Obținerea unei imagini de ansamblu cu privire la vulnerabilitatea seismică a fondului construit, pentru a caracteriza tipurile reprezentative de clădiri;

- Permite stabilirea priorității investițiilor pentru punerea în siguranță a clădirilor.

”Prin evaluare vizuală rapidă nu se poate stabili încadrarea clădirilor în clase de risc seismic”, mai arată autoritățile.

Potrivit legii în vigoare, până la data de 1 ianuarie 2025, primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor trebuiau să dispună începerea evaluării vizuale rapide, realizată în conformitate cu reglementarea tehnică «Metodologie de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, Indicativ RTC 10-2022», pentru: clădiri multietajate cu destinație principală de locuință - clădiri existente, formate din spații cu destinația principală de locuință și în cadrul cărora pot exista și spații publice cu altă destinație decât cea de locuință, distribuite pe mai multe niveluri, inclusiv mansardă sau pod mansardabil.

Evaluarea vizuală rapidă trebuia finalizată până la data de 1 iunie 2026.

Abia acum însă, Primăria Capitalei și Administrația Municipală pentru Consilidarea Clădirilor cu Risc Seismic au început să notifice anumiți proprietari de imobile că va începe Programul municipal de Evaluare Vizuală Rapidă (EVR), care se desfășoară în perioada iunie - noiembrie.

88% dintre români spun că știu ce să facă în caz de cutremur

Aproape 90% dintre români spun că știu ce să facă în caz de cutremur, însă doar 44% au un plan pregătit pentru o astfel de situație, iar 40% au și un kit de prim ajutor, informează Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). În același timp, 76% dintre români consideră că locuințele lor sunt rezistente la cutremur, 23% susțin că sunt „foarte rezistente”, iar 53% spun că sunt „rezistente”.

„Românii se declară bine informați legat de ceea ce ar trebui să facă în cazul unui cutremur, însă măsurile concrete de pregătire sunt amânate. 88% spun că știu cum ar trebui să reacționeze, însă numai 44% au discutat în familie și au un plan pentru o astfel de situație, iar 40% au și un kit de prim ajutor, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES la solicitarea UNSAR”, arată, luni, asociația într-un comunicat de presă.

Membrii UNSAR susțin că încrederea este ridicată și în privința siguranței locuințelor, astfel 76% dintre români le consideră rezistente la cutremur, 23% le apreciază drept „foarte rezistente”, iar 53% „rezistente”.

„Aceste rezultate subliniază nevoia de a transforma informațiile despre comportamentul în caz de cutremur în măsuri concrete de pregătire. Totodată, acestea readuc în atenție importanța protecției financiare, în condițiile în care pagubele produse de un seism pot genera costuri semnificative pentru proprietari”, precizează UNSAR